Prim-ministra Republicii Moldova, Natalia Gavriliţa este primul șef de guvern pe care Nicolae Ciucă îl primește la Palatul Victoria.
Șefa guvernului moldovean consideră că această simbolistică scoate în evidență ,, relaţia specială privilegiată dintre Republica Moldova şi România, o relaţie bazată pe comunitate de limbă, cultură şi istorie, cât şi pe ataşamentul profund faţă de valorile fundamentale europene’’.
În aceeași perspectiva a pus prim-ministra de la Chișinău și proiectele comune româno-moldovene: Avem şansa istorică să transformăm comunitatea de limbă într-o comunitate a marilor proiecte în beneficiul oamenilor de pe ambele maluri ale Prutului prin construirea la propriu şi la figurat de noi poduri, fie că vorbim de interconexiunea în sfera energetică, fie că discutăm despre racordarea infrastructurii de transport din Republica Moldova la reţelele europene, fie că punem bazele facilitării telecomunicaţiilor între cele două maluri"
Natalia Gavriliţa crede că o mai bună integrare economică între România și R. Moldova i-ar asigura Chișinăului o integrare accelerată în UE.
Bucureștiul cunoaște această logică, dar fie nu o înțelege, fie nu face nimic în această direcție, deși marile proiecte au fost enunțate cu mai bine de un deceniu în urmă. Oficialii români nu au făcut însă mare lucru pentru punerea lor în practică și pentru scoaterea micii republici de sub periculoasă dependență de Rusia. Poate că România nu e sigură că marile proiecte, atât de costisitoare, vor fi eficiente. Apoi, au existat permanente boicotări din ambele părți, începând chiar cu ideea alimentării R. Moldova cu curent românesc, mai ales că sunt perioade în care se pierde, fiindcă se produce în exces. Apoi, gazoductul, care pornește de la Iași a fost făcut cu multă zgârcenie, în așa fel încât partea română să nu fie nevoită să trimită mult gaz în R Moldova.
Dincolo de trecut, prim-ministra de la Chișinău crede în viitor și crede că agenda comună româno-moldoveană va avea parte de un început în forţă în 2022:
,,Nu a existat niciodată în istoria recentă un moment mai oportun pentru ca proiectele noastre să poată fi considerate realizabile. Dacă vom reuşi să valorificăm împreună Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României, împreună cu Planul de Redresare Economică pentru Republica Moldova şi Planul Economic şi de Investiţii al Parteneriatului Estic, lista pe care am enumerat-o va putea fi completată şi cu multiple alte realizări şi alte proiecte, pe calea construcţiei unui viitor digital, verde, inovativ şi benefic pentru fiecare cetăţean, un viitor în care să păşim împreună, cu încredere, prietenie şi solidaritate".
Într-un fel, prim-ministra moldoveană a făcut pentru România o lista cu ce are de făcut. Important ar fi că tot mai multe avioane românești să aterizeze la Chișinău, dar și mai importantă pare ideea ca din R Moldova în România să se poată vorbi cu prețurile folosite în interiorul țării. Și invers, din România în R Moldova.
Prioritatea pe care ea o numește absolută este că ,,până în 2024 să realizăm interconectarea sistemelor energetice dintre România şi Republica Moldova, consolidând astfel independenţa şi securitatea noastră energetică’’.
Premierul Nicolae Ciucă, proaspăt ajuns în această funcție nu s-a pregătit la fel de bine că omoloaga sa, dar și-a exprimat dorinţa încheierii unui nou acord privind acordarea de asistenţă financiară nerambursabilă pentru Republica Moldova și a vorbit despre nevoia unei noi şedinţe a celor două guverne la începutul anului viitor.
Nicolae Ciucă, la fel că Natalia Gavrilita s-a ocupat mai cu seama de axa economică dintre București și Chișinău:
,,Avem un punct de plecare excelent, România este primul partener comercial al Republicii Moldova. Ne dorim însă mult mai mult, susţinem consolidarea investiţiilor româneşti în Republica Moldova şi pentru aceasta va fi nevoie de îmbunătăţirea mediului de afaceri în Republica Moldova, astfel încât să fie mai atractiv pentru investitorii români şi nu numai".
Premierul Ciucă a evaluat domeniile de cooperare, inclusiv justiție și afaceri interne, sănătate, educație, agricultură. Șeful executivului de la București nu a scos nicio vorba despre o colaborare în domeniul securității și apărării. O absența intenționată, dar care poate cădea greu, dat fiind discursului unui fost general de armată. Sau tocmai acesta ar putea fi motivul.