Oficialii au încercat să-i liniștească pe consumatori, asigurându-i că aprovizionarea va fi suficientă și că prețurile vor scădea în cele din urmă, odată ce perturbările la nivel global se vor stabiliza.
Daniyar Amangeldiev, prim-viceprim-ministrul Kârgâzstanului, a declarat reporterilor că creșterea prețurilor la combustibili este inevitabilă, având în vedere turbulențele geopolitice globale.
„Există posibilitatea de a nu majora prețurile brusc, ci de a le crește treptat, cu 1 som la fiecare două săptămâni”, a spus Amangeldiev. (Un som kârgâz este egal cu puțin peste 1 cent american.)
„Dacă prețurile scad pe piețele mondiale, Agenția pentru Reglementarea Monopolurilor va colabora cu companiile importatoare de combustibil și va încerca să reducă prețurile.”
Însă pentru locuitorii din Asia Centrală, creșterea bruscă a prețurilor are un impact imediat.
Azat, un șofer de taxi din Bișkek care a vorbit cu Serviciul kârgâz al RFE/RL, a spus că creșterea costurilor combustibilului îi epuizează veniturile zilnice.
„Sincer, devine din ce în ce mai greu”, a spus el. „Abia mai reușim să ne descurcăm.”
„Benzina pentru mașini a ajuns la 45 de somi pe litru. Anterior, aceeași cursă costa în jur de 1.200 de somi; acum, costă 1.700.”
„Orașul este mereu aglomerat. Uneori, nici măcar nu ne acoperim cheltuielile și ajungem să ne îndatorăm”, a adăugat șoferul de taxi.
Autoritățile din Kârgâzstan afirmă că țara, cu o populație de 7,4 milioane de locuitori, a evitat până acum penuria severă înregistrată în unele regiuni din Rusia.
Kanat Eșatov, președintele Asociației Comercianților de Petrol din Kârgâzstan, a declarat că aprovizionarea rămâne stabilă și că țara dispune de rezerve suficiente pentru a face față situației.
„Avem rezerve suficiente pentru mai mult de șase săptămâni”, a afirmat Eșatov.
Tadjikistanul simte presiunea
Tadjikistanul, cu o populație de 11 milioane de locuitori, ar putea fi cea mai vulnerabilă țară din regiune.
Potrivit Serviciului Antimonopol al țării, 84% din produsele petroliere importate de Tadjikistan în 2025 proveneau din Rusia. Consumatorii sunt deja afectați de creșterea prețurilor la benzină și motorină, o situație agravată de întreruperile în aprovizionarea din Golful Persic cauzate de războiul din Orientul Mijlociu.
Abdujabbor, un șofer de taxi din Hujand, al doilea oraș ca mărime, cu 191.000 de locuitori, a declarat pentru Serviciul Tadjik al RFE/RL, pe 25 iunie, că prețurile la motorină au crescut brusc.
„Prețul anterior al motorinei era de 9 somoni și 60 de dirami [aproximativ 1 dolar] pe litru”, a spus el.
„Acum o vând cu 13 somoni și 50 de dirami (1,41 dolari)”, a spus Abdujabbor. „Acest lucru se simte deja, deoarece veniturile noastre sunt în scădere. De ce au crescut prețurile la motorină? Nu știu. La benzinării ni se spune doar că prețurile motorinei au crescut peste tot, dar nimeni nu explică de ce.”
Autoritățile tadjice au dat în repetate rânduri vina pe „factori externi” pentru creșterile prețurilor la combustibil, fără a indica în mod explicit Rusia ca fiind cauza.
Presiunea a fost complicată și de politica internă. Guvernul tadjic a introdus o nouă taxă de mediu de 30 de euro pe tonă pentru benzina și motorina importate, adăugând costuri suplimentare unei piețe deja tensionate.
Un șoc pentru Uzbekistan
În Uzbekistan, o țară cu 38 de milioane de locuitori, compania aeriană națională a anunțat recent anularea mai multor zboruri către Rusia din cauza penuriei de combustibil pentru avioane.
Economistul uzbek Otabek Bakirov a legat presiunea crescândă din țară de dependența tot mai mare de importurile de energie din Rusia.
„Este necesar să ne concentrăm urgent asupra asigurării unor surse alternative și stabile de benzină și alți combustibili (propan și motorină) prin intermediul țărilor vecine și frățești și să trecem la acțiuni concrete în această privință.”
Căutarea alternativelor
Economistul Eldar Abakirov a declarat pentru Serviciul Kârgâz al RFE/RL că această criză subliniază riscurile dependenței de un singur furnizor.
„Pentru a rezolva problema, guvernul trebuie să-și asume riscuri și să nu se concentreze doar asupra unei singure țări”, a avertizat Abakirov. „Este necesar să se încheie acorduri cu țări precum Kazahstan, Azerbaidjan și Iran.”
Erlan Kamalov, un alt economist kârgâz, a afirmat că guvernele ar trebui să se pregătească pentru o tranziție pe termen lung, îndepărtându-se de dependența de combustibilii tradiționali.
„Deoarece petrolul este o marfă tranzacționată pe burse, prețul său depinde de factori politici și geopolitici”, a spus Kamalov. „Este o resursă finită, care nu poate fi reînnoită. Prin urmare, prețul său va continua să crească an de an.”
Dilema energetică a Kazahstanului
Spre deosebire de Kârgâzstan, Tadjikistan și Uzbekistan, Kazahstanul a evitat până acum un șoc major legat de combustibili.
Datorită rafinăriilor interne și rezervelor de combustibil, benzinăriile au putut funcționa normal, chiar și în contextul în care Rusia se confruntă cu penurii. Cu toate acestea, Kazahstanul a restricționat, la rândul său, exporturile de produse petroliere pentru a-și proteja piața internă.
Această perturbare a creat o situație neobișnuită: Rusia, care a fost în mod tradițional principalul furnizor de combustibil al Asiei Centrale, ar putea avea acum nevoie de ajutorul Kazahstanului.
Reuters a relatat că Moscova a contactat Astana în legătură cu posibile livrări de benzină AI-92 pentru a atenua penuria cauzată de întreruperile de la rafinăriile rusești. Benzina AI-92 este o benzină fără plumb utilizată pe scară largă în Rusia și în alte foste republici sovietice.
În cadrul unei conferințe de presă din 25 iunie, organizată la Senatul kazah, prim-viceministrul Economiei Naționale, Azamat Amrin, a nuanțat informațiile despre un acord privind combustibilul cu Rusia, afirmând că discuțiile se află încă într-un stadiu preliminar.
„Nu există încă o decizie concretă. Este doar o propunere”, a spus Amrin. „Când va exista o decizie concretă, vă vom informa.”
Janel Kușukova, viceministra comerțului și integrării din Kazahstan, a declarat că prioritatea guvernului rămâne protejarea pieței interne.
„Principalul nostru furnizor de combustibil a fost întotdeauna Federația Rusă”, a spus Kușukova. „Este de înțeles, deoarece Rusia se află în apropiere și dispune de anumite resurse.”
„Cu toate acestea, având în vedere situația actuală, luăm decizii în cadrul Comisiei Economice Eurasiatice pentru a reduce taxele vamale la import, cu scopul de a încuraja importurile de combustibil din țări terțe. În primul rând, este vorba de China.”
Ea a adăugat că restricțiile la export rămân în vigoare pentru a proteja cererea internă.
Suiindik Aldașev, președintele Comisiei pentru politică economică din Senat, a declarat pentru Azattyq Asia, secția în limba rusă a RFE/RL care acoperă Asia Centrală, că a auzit de solicitarea Rusiei, dar a subliniat că Astana va lua în considerare mai întâi propriile nevoi.
„Nimeni nu ne poate obliga să furnizăm combustibil unei țări sau alteia. Fiecare stat înțelege acest lucru. Și nu este vorba doar de benzină. Este vorba și de motorină și de kerosen.”
„Chiar și kerosenul pentru aviație este în prezent o marfă deficitară pentru noi. Așadar, nimeni nu ne obligă. În primul rând, nu am discutat acest lucru. În al doilea rând, în acest moment nu avem un astfel de plan”, a adăugat Aldașev.
Atacurile asupra uzinei de prelucrare a gazelor naturale din Orenburg, Rusia, au perturbat sectorul energetic din Kazahstan.
Însă vulnerabilitatea Kazahstanului față de Rusia nu se limitează doar la comerțul cu combustibili. Sistemul energetic al țării rămâne strâns legat de infrastructura controlată de Rusia, de la conducte și rute de transport până la instalațiile de prelucrare a gazelor.
Recentele atacuri cu drone ucrainene din jurul portului Novorossiisk și perturbările care au afectat rutele regionale de export au scos în evidență riscurile pe care le implică dependența de o infrastructură aflată în afara controlului Kazahstanului.
Analistul energetic kazah Oljas Baidildinov a avertizat că noi atacuri asupra uzinei ruse de prelucrare a gazelor din Orenburg ar putea afecta direct Kazahstanul.
„Proiectul nostru Karachaganak Petroleum Operating furnizează gaz brut uzinei Gazprom din Orenburg”, a explicat Baidildinov. „Gazul este prelucrat acolo și apoi returnat în Kazahstan sub formă de gaz natural comercial și gaz lichefiat.”
Potrivit lui Baidildinov, Kazahstanul produce anual aproximativ 30 de miliarde de metri cubi de gaz comercial, în timp ce circa 9 miliarde de metri cubi, adică aproape o treime din volumul de gaz prelucrat al țării, trec prin Orenburg.
„Întreruperile anterioare de la Orenburg au dus la o scădere de 30% a producției de petrol la KPO, dar penuria de gaz a fost evitată datorită aprovizionărilor din Rusia”, a spus Baidildinov.
De data aceasta, Rusia ar putea fi mai puțin capabilă să vină în ajutor. Moscova se confruntă cu propriile penurii de combustibil și caută aprovizionări din Kazahstan, iar în aceste condiții dependența Astanei de infrastructura rusă ar putea deveni o vulnerabilitate din ce în ce mai gravă.
Kazahstanul s-ar putea trezi apelând tot mai des la un alt vecin important – China –, înlocuind potențial o dependență cu alta.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te