Dmitri Ribolovliov în 2015
Numele oligarhului rus multi-miliardar Dmitri Ribolovliov a devenit cunoscut publicului larg odată cu vînzarea tabloului controversat atribuit lui Leonardo da Vinci, Salvator Mundi, pentru suma astronomică, de peste 455 de milioane de dolari, unui membru al casei regale din Arabia Saudită. Acesta din urmă ar fi acționat în numele monarhiei saudiene, tabloul urmînd să înobileze formidabilul așa-numit Luvru, muzeul de artă de la Abu Dhabi.
Muzeul de la Abu Dhabi
În ciuda unei afaceri mai mult decât mănoasă, oligarhul rus vânzând tabloul pentru o sumă de trei ori mai mare decât o cumpărase, cu un câștig net de circa 300 de milioane, Ribolovliov s-a împotmolit într-un proces zgomotos pe care i l-a intentat din 2015, consilierului său de artă, negustorul de tablouri Yves Bouvier. Bouvier i-a fost intermediar la scoaterea la licitație și vînzarea a 37 de opere de artă din colecția sa și, în cursul tranzacțiilor făcute, l-ar fi supra-facturat cu o sumă ce ar depăși un miliard de euro.
Your browser doesn’t support HTML5
În marginea artei, între justiție și cultură: cazul oligarhului rus Dmitri Ribolovliov
Ribolovliov, regele potasiului, cum este numit în Rusia, fost rezident la Geneva, în prezent locuind la Monaco, unde este proprietarul echipei de fotbal AS Monaco, continuă să-l acuze pe Bouvier de escrocherie cu predilecție în cazul tabloului lui Leonardo. În 2013, Ribolovliov a plătit pentru el suma „modestă” de 124 de milioane de franci elvețieni.
Or, pe masa tribunalului se află o serie de mail-uri schimbate de negustorul de artă genevez cu Mihail Sazonov, omul de încredere al lui Ribolovliov, ce ar dovedi că Yves Bouvier ar fi făcut în secret un profit „indecent”, fiindcă își procurase de fapt tabloul la numai 78 de milioane...
„Salvator Mundi'” expus la New York la licitația de la Christie's
Avocatul lui Ribolovliov susține că Bouvier, în timp ce era mandatat să identifice tablouri și să le cumpere la prețurile cele mai bune pentru clientul său, le-ar fi negociat în contul lui personal, achiziționîndu-le el și plătindu-le cu banii din revânzări de opere de artă ale oligarhului, căruia îi prezenta apoi facturi false.
Dacă mult timp s-a considerat că Ribolovliov ar fi fost doar unul dintre îmbogățiții ruși peste noapte din anii 1990 – cînd a petrecut și un an în închisoare acuzat că ar fi comandat moarte unuia din adversarii lui, vină de care a fost ulterior absolvit - și că nu ar fi avut o relație directă cu politica și, mai tîrziu, cu Vladimir Putin, astăzi lucrurile au devenit mai complicate.
Numele lui Ribolovliov se regăsește în lista oligarhilor legați totuși de președintele Putin, dată publicității la 29 ianuarie de Ministerul de finanțe american, după ce, încă anul trecut el apăruse în dosarul amestecului Rusiei în influențarea alegerilor prezidențiale americane.
La 9 februarie, un senator democrat american a solicitat ministrului de finanțe să comunice anchetatorilor americani dosarele legate de cumpărarea la suprapreț de către Ribolovliov, în 2008, de la pe atunci omul de afaceri Donald Trump, a unei proprietăți în Florida, o reședință luxuoasă denumită „Casa prieteniei” cu un teren de 62 de mii de metri pătrați, pe malul Atlanticului. Trump o cumpărase în 2004 pentru 41 de milioane de dolari, iar Riboloviov accepta în 2008 să o achiziționeze pentru 95 de milioane. Or, la aceea epocă, anchetatorii americani situează originea unei înțelegeri prezumtive făcute de Donald Trump cu oamenii Kremlinului. Luke Harding, autor al unei anchete considerată de referință pe acest subiect, este citat chiar cu afirmația că „Într-o serie de momente cheie din cariera sa de om de afaceri, Trump a fost salvat în mod miraculos de la faliment prin vărsări de bani provenind din fosta Uniune Sovietică”.
Ancheta americană a pus în evidență și că, două luni după vînzarea proprietății din Florida, Donald Trump a fixat una din societățile sale în Cipru, într-un paradis fiscal, în care se instalase și Ribolovliov, ce preluase imediat 9,7% din capitalul Băncii Ciprului. O instituție financiară care, la scurtă vreme, avea să-l aibă drept acționar principal pe Wilbur Ross, astăzi secretar de stat la ministerul american al Comerțului.
Ancheta a mai relevat că la 3 noiembrie 2016, avioanele personale ale lui Ribolovliov și Trump au staționat în vecinătate cîteva ore pe aeroportul Charlotte, în Carolina de Nord, cinci zile înaintea alegerilor prezidențiale. Anchetatorii se întreabă ce căuta în miezul Americii oligarhul rus în acel moment sensibil al campaniei prezidențiale. Anchetatorii au pus în evidență, studiind planurile de zbor ale oligarhului, că acesta ar fi făcut scurte opriri și la Las Vegas, Burbank și Miami, exact în momente în care se oprea acolo și viitorul președinte american.
Casa Albă a negat între timp orice contacte directe între cei doi. Dar colecționarul de artă rus miliardar - astăzi situat în clasamentul revistei Forbes pe locul 166 al celor mai bogați oameni ai lumii – ocupă acum un loc clar și în lista personalităților ruse desemnate recent de Congres la Washington drept „inamici ai Americii”. Motivul direct: dovada că este unul din apropiații Kremlinului, prieten bun cu Iuri Trutniov, una din mîinile drepte ale președintelui Putin.