Cum arată viața în Iran după trei săptămâni de proteste în care au murit mii de oameni

Teheran, 19 ianuarie 2026 – mașinile trec pe lângă un panou publicitar ars, în timp ce viața de zi cu zi revine pe străzi după protestele la nivel național.

Din 28 decembrie, de când au izbucnit protestele din Iran, viața în toată țara e dată peste cap de restricții. Locuitorii din marile orașe compară atmosfera din timpul nopții cu cea din timpul legii marțiale.

Străzile din capitala Iranului, extrem de aglomerate de obicei, sunt acum pustiite – forțele de securitate au preluat controlul lor după înăbușirea fără precedent a protestelor împotriva conducerii clericale a țării.

Cei din Teheran vorbesc despre un oraș aflat sub legea marțială, ale cărui străzi sunt păzite de reprezentanți ai forțelor de securitate și ai cărui locuitori stau închiși în case.

Multe magazine și restaurante sunt închise seara.

Teheran, 19 ianuarie 2026 – trafic pe sub un banner care arată liderii trecuți și prezenți ai Iranului.

„Situația de lege marțială se simte complet noaptea”, spune pentru Radio Farda al RFE/RL un bărbat în vârstă de 70 de ani care a plecat din Iran pe 17 ianuarie.

„Unul dintre motive, adaugă el, e faptul că forțele armate opresc mașini la întâmplare. Verifică întreaga mașină și telefoanele mobile. Îi pun pe oameni să-și deblocheze telefoanele”.

O prezență puternică a soldaților și a poliției – căreia i se adaugă întreruperea comunicațiilor și a accesului la internet – a fost impusă în întregul Iran după ce autoritățile au început înăbușirea sângeroasă a protestelor antiguvernamentale pornite pe 28 decembrie.

Câteva mii de protestatari au fost uciși și peste 20.000 au fost arestați în ultimele trei săptămâni și, după cum afirmă grupurile de apărare a drepturilor omului, bilanțul real al morților ar putea fi mult mai mare.

Bărbatul care a discutat cu jurnaliștii Radio Farda spune că forțele de securitate „verificau atât activitatea cetățenilor pe social media, cât și galeriile foto din telefoanele lor, căutând dovezi despre prezența lor la proteste”.

El însuși spune că a fost oprit într-o zonă din nordul Teheranului și a auzit lucruri asemănătoare și de la alții. „De aia își spun oamenii, unul altuia, să stea în casă după 8 seara”, adaugă bărbatul.

Locuitorii din Teheran spun că soldați iranieni, agenți îmbrăcați în civil și membri ai forțelor paramilitare Basij au fost trimiși nu numai în centru, ci și în cartiere.

Your browser doesn’t support HTML5

O tânără din Iran descrie represiunea violentă a autorităților în timpul protestelor

Militarizarea din provincii

Desfășurări similare ale forțelor de securitate au fost remarcate și în alte părți ale Iranului.

Într-o filmare verificată de Radio Farda se văd vehicule militare și trupe care poartă ceea ce par a fi puști de asalt ale armatei – scena se petrecere pe străzile orașului Borujerd din provincia Lorestan, în vestul țării.

Filmarea, despre care se spune că ar fi fost făcută pe 17 ianuarie, arată și echipament militar staționat în intersecții cheie ale orașului.

Your browser doesn’t support HTML5

„Răpiți din spitale”: un medic iranian descrie represiunea brutală a guvernului

Organizațiile pentru drepturile omului afirmă că forțele de securitate și chiar unități armate au fost trimise în mai multe provincii, în special în zonele în care au fost proteste mari sau atacuri asupra unor clădiri guvernamentale.

Într-un raport din 14 ianuarie, Institutul pentru Studiul Războiului, organizație cu sediul în Statele Unite, arată că „desfășurarea pe scară largă a patrulelor de securitate contribuie probabil la scăderea activității de protest, deoarece aceste patrule îi descurajează, probabil, pe unii iranieni să participe la manifestații”.

Totuși, menținerea nivelului ridicat al personalului puternic înarmat pe străzi timp de săptămâni riscă atât oboseala în rândul forțelor de securitate, cât și radicalizarea furiei publice în zonele deja puternic afectate de represiune.

Urmărire în spații rezidențiale

Operațiunile de securitate au ajuns adânc și în clădirile rezidențiale, estompând linia dintre protestele publice și viața privată.

Imagini de pe camerele de supraveghere ale unui bloc din Teheran, publicate inițial de Vahid Online, un canal Telegram condus de activiști, arată agenți în civil luând cu asalt clădirea, pe 7 ianuarie, urmărind protestatarii pe scări, în timp ce mânuiau bastoane, macete și arme de foc.

Imaginea sugerează o urmărire metodică a demonstranților care se refugiază în spații private și reflectă mărturiile locuitorilor care descriu raiduri și arestări din ușă în ușă, departe de locurile protestelor.

Articol preluat de la Europa Liberă România

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te