Cum are loc tranzitul cerealelor ucrainene prin R. Moldova și impactul atacurilor rusești de pe Dunăre asupra pieței autohtone de cereale

Tranzitul de cereale din statul vecin pe teritoriul R. Moldova ar urma să crească din cauza bombardamentelor rusești asupra infrastructurii portuare de pe Dunăre.

Cerealele ucrainene ajung în R. Moldova pe cale terestră, prin punctele de frontieră de la granița cu Ucraina, inclusiv pe cale ferată, fiind transportate pe tronsonul Basarabeasca-Berezino, care a fost reconstruit în vara anului 2022.

Ulterior, grânele, care tranzitează teritoriul R. Moldova, sunt livrate pe piața UE prin intermediul Portului Giurgiulești și posturile vamale de la granița cu România.

Soluțiile, mecanismele și acțiunile pentru facilitarea tranzitului de cereale ucrainene sunt discutate de către reprezentanții Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare cu colegii din Ucraina și reprezentanții a cinci țări din UE (România, Polonia, Bulgaria, Ungaria și Slovacia), incluse în cadrul platformei Comisiei Europene pentru gestionarea crizei grânelor.

„Chiar dacă sunt cantități mici, pentru noi ar însemna cantități mari”

„Noi le spunem despre situația care este în R. Moldova, inclusiv ca urmare a tranzitului de cereale și importul unor cantități mici pe teritoriul R. Moldova. Chiar dacă sunt cantități mici, pentru noi ar însemna cantități mari”, a spus Europei Libere secretarul de stat din cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, Vasile Șarban.

El a precizat că ceea ce discută autoritățile și pe alte platforme este despre ce măsuri trebuie să întreprindă de urgență pentru a facilita tranzitul cerealelor ucrainene pe cale ferată ca să fie deblocat traficul din portul Giurgiulești și pe calea terestră.

„Aceasta ar redirecționa fluxul de grâne spre portul Reni, dar evenimentele se schimbă de la zi la zi. Am văzut atacurile asupra infrastructurii portuare de pe Dunăre, adică tot ceea ce nu am face noi, planurile noastre nu pot fi de lungă durată și soluțiile sunt supuse anumitor riscuri”, a spus Șarban.

• Te-ar putea interesa și: Silozurile din Odesa, bombardate pentru a patra zi de navele rusești

Șeful Serviciului analiza prețurilor de piață din cadrul Ministerului Agriculturii, Maxim Sârbu, a comunicat Europei Libere că volumul de cereale, tranzitat în perioada 1 iunie – 20 iulie curent, a fost de 43.314 tone de cereale, ceea ce reprezintă un volum normal, deoarece este începutul recoltei. Maxim Sârbu a explicat că, de exemplu, anul trecut media lunară a volumului de cereale ucrainene care a tranzitat teritoriul țării a fost de 70.000 de tone. El a spus că, din cauza bombardamentelor rusești asupra infrastructurii ucrainene de pe Dunăre, inclusiv asupra portului Reni, urmează să crească volumul tranzitat dar și timpul de așteptare pentru transportatori.

„În Portul Giurgiulești timpul de așteptare este de aproximativ cinci zile, iar la Leușeni - vreo trei zile. Se așteaptă să crească timpul de așteptare. Grâul este cumpărat, însă au loc foarte puține tranzacții la bursă din cauza că nu se știe ce va urma. Cu siguranță, urmează o săptămână de incertitudine”, a menționat Maxim Sârbu.

Piața cerealelor din R. Moldova, afectată de bombardamentele rusești din Ucraina

Și președintele Asociației exportatorilor și importatorilor de produse agricole și cerealiere „Agrocereale”, Igor Tagadiuc, susține că atacurile rusești asupra porturilor ucrainene de pe Dunăre vor avea impact și asupra pieței cerealelor din R. Moldova.

„Logic, fluxul de cereale ucrainene trebuie să crească, pe partea vestică, începând cu Polonia și terminând cu R. Moldova, pentru că marfa trebuie valorificată. Giurgiuleștiul este suprasolicitat. Fluxul este foarte mare și de partea noastră, și de partea ucraineană. Acolo trebuie de făcut ceva pentru a fluidiza traficul, pentru că acolo e un blocaj total și aceasta ne crește costurile, inclusiv cele de logistică, de transportare și aceasta se reflectă în prețurile de achiziție”, a declarat Igor Tagadiuc.

Asociația „Forța Fermierilor” a semnalat că prețurile la cereale în R. Moldova sunt cele mai mici din regiune. Igor Tagadiuc susține că nu sunt comise abuzuri și oricine poate să verifice calculele la formarea prețurilor, marja brută de câștig fiind de 1% - 1,5%. El a explicat că cexportatorii nu pot majora prețurile imediat, chiar dacă prețurile cresc la bursă.

„Sunt încheiate contracte cu producătorii. Mai întâi se execută contractele încheiate anterior, deoarece cumpărătorii externi sunt foarte duri și foarte insistenți în ceea ce ține de executare. Dacă n-ai executat contractul, se aplică penalități și nu ai ce căuta pe piața aceasta. La noi cum se întâmplă? Dacă am stabilit ca producătorul să ne vândă cu 350 de euro tona de rapiță, iar a doua zi a crescut prețul la bursă, el nu mai vinde, pentru că e alt preț. Dar există relații de ordin comercial, economic... Cum ne jucăm noi? Eu nu am impus pe nimeni să semneze”, a afirmat Tagadiuc.

După retragerea Federației Ruse din acordul privind exportul de cereale pe Marea Neagră, prețul la cereale a crescut la bursele internaționale, din cauza reducerii fluxului de grâne ucrainene, care era direcționat în bazinul Mării Negre. Acum Ucraina este nevoită să identifice și să exporte recolta de cereale din acest an pe rute alternative.

Un studiu realizat de Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCDAT) arată că porturile Reni și Ismail de pe Dunăre aveau, înainte de război, cote de 4% și, respectiv, 2% în traficul de mărfuri și nave, iar, după declanșarea conflictului, acestea au ajuns la 33% și, respectiv, 28%.