Cum poate ieși zootehnia din criză?

Zootehnia sau creșterea animalelor, în ferme sau în gospodării particulare, înregistrează de mai mulți ani o reducere semnificativă. Autoritățile au schimbat din 2021 formula de subvenționare pentru a impulsiona dezvoltarea domeniului și a spori investițiile. Numai că trendul negativ se menține, tot mai mulți antreprenori din domeniu își abandonează afacerile, iar R. Moldova a ajuns să importe majoritatea produselor lactate și derivate din carne. Pentru a găsi soluții la acest capitol, ministrul agriculturii, Viorel Gherciu, a convocat o ședință cu șefi de direcții agricole din raioane, la care au participat și câțiva producători.

Cum poate ieși zootehnia din criză?

Puținele mărfuri și produse de origine animalieră de fabricație moldovenească au probleme de calitate - astfel poate fi descrisă sumar situația din domeniu așa cum au prezentat-o participanții la ședința dedicată problemelor din zootehnie convocată de ministrul Viorel Gherciu.

Cirezile și stânele sunt tot mai puține, de la an la an, fermierii spun că nu sunt motivați să vândă lapte și carne din cauza prețurilor de achiziție derizorii, în schimb substituenții folosiți de procesatori, în lipsa materiei prime, sunt mai mult decât nesiguri. Aproape patru ani au trecut de la un scandal legat de găsimile vegetale ce s-ar conține în produsele lactate, dar autoritățile așa și nu ar fi făcut ordine în domeniu, susține Ion Moraru, specialist în zootehnie de la direcția agricolă Hâncești.

„Dacă dorim ca să îmbunătățim situația din sector, este nevoie de introdus construcția fermelor zootehnice în programe start-up. Vă dați seama că micii și micro producători niciodată nu vor avea posibilitatea, reieșind din sursele de creditare care la noi sunt infime și băncile pe ce procente eliberează creditele, practic noi niciodată nu vom avea posibilitatea de a crea ferme moderne care cât de cât să poată intra în concurență cu procesatorii mari, să le spunem, care ne hrănesc cu ulei de palmier și alte componente pe care le pun”.

Agricultură la pământ

Pentru a schimba starea de fapt, spune Ion Moraru de la Hâncești, trebuie gândit un sistem de stimulente, de genul subvenționarea produselor de origine, adică procesarea laptelui să se facă local, de unul sau mai mulți antreprenori cu ferme, astfel încât valoarea adăugată a produselor finite să le rămână lor.

### Vezi și... ### Producători agricoli se plâng că sunt „ignorați” de marile rețele comerciale

Același specialist a pus în discuție și folosirea excesivă a antibioticelor în zootehnie, în timp ce țările europene au decis să le diminueze. Ministrul agriculturii, Viorel Gherciu, a spus că pledează nu doar pentru renunțarea la antibiotice, dar și reducerea semnificativă a pesticidelor și ierbicidelor. Potrivit lui, consecințele utilizării acestora ar depăși beneficiile.

Chiar dacă din 2021 autoritățile alocă subvenții de 7.000 de lei de fiecare vită mare cornută deținută, pentru a impulsiona investițiile în fermele de lapte, datele prezentate de ministru nu denotă creșterea interesului în domeniu. Asta în ciuda faptului, potrivit ministrului Gerciu, că aceste subvenții ar fi mai mari decât în unele țări UE.

„Analizând situația statistică, înțelegem că lucrurile nu stau tocmai bine. Suntem suficienți numai cu câteva produse de origine animalieră. Aici putem vorbi de ouă, carnea de porc (în jur de 95%), carnea de oaie, asigurarea cu lapte este în jur numai de 70%. La acest capitol avem mult de muncit, deoarece suntem asigurați cu unt, de exemplu, numai în proporție de 58%, cu cașcaval și brânză în proporție de 39%”.

### Vezi și... ### Agricultură la pământ

Viorel Prisăcari, crescător de capre din raionul Sângerei, a scos în prim-plan un alt obstacol - birocrația excesivă. El spune că unele acte permisive ar fi de pe timpul Uniunii Sovietice.

„ Sunt un șir de acte care sunt solicitate fie pentru pornirea unei afaceri, fie pentru dezvoltarea eu, fie pentru certificarea unor produse sau, de exemplu, pentru securitatea muncii. Toate aceste lucruri trebuie să le efectueze o singură persoană care el trebuie să fie, de exemplu, și cioban, și tractorist, și jurist. Asta e un impediment foarte mare care descurajează, inclusiv și pe tineri. Ar trebui de revizuit [această listă]. Într-adevăr sunt unele care sunt necesare, dar sunt unele care sunt inutile, ele pur ;i simplu au fost copiate de pe timpul Uniunii Sovietice, dar ele nu mai sunt actuale”.

Lipsa brațelor de muncă, dispariția întreprinderilor care prelucrează lână și piei, funcționari ai Agenției de Intervenții și Plăți în Agricultură mai bine pregătiți, au fost alte subiecte dezbătute de specialiștii prezenți la ședință.

Atât procesarea, cât și importul animalelor de rase mai productive sunt chestiuni ce pot fi rezolvate ușor de fermieri dacă se asociază și acționează în comun, a fost sugestia ministrului agriculturii. Vremea când statul organiza puncte de colectare în fiecare sat a rămas în istorie. Autoritățile pregătesc un program de promovare a produsului autohton, promițând noi pârghii motivaționale, astfel încât proprietarii de ferme să investească în linii de procesare.

Ministrul agriculturii, Viorel Gherciu, este optimist: rostul subvențiilor e să stimuleze investițiile, iar datele pentru 2021 arată că la 1,5 miliarde lei subvenții antreprenorii au venit cu alte 4 miliarde de lei contribuția lor. Autoritățile vor căuta alte surse interne și externe pentru a completa fondul de subvenții, a mai promis ministrul Gherciu, pentru a impulsiona dezvoltarea afacerilor ce ar putea salva domeniul zootehniei.