„Produs de brânză” şi „produs de smântână” sunt o invenție din Republica Moldova, iar situaţia în care grăsimile de origine vegetală în lactate nu mai poate fi tolerată, a declarat directorul Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA), Gheorghe Gaberi, în cadrul unei şedinţe la care au fost convocaţi toţi jucătorii de pe piaţa lactatelor. Una dintre soluțiile propuse de şefii ANSA este înăsprirea sancțiunilor până la sistarea activității agenților economici în cazul în care vor fi depistate produse neconforme.
La începutul lunii, presa a făcut publice rezultatele unor analize de laborator comandate de Fundaţia Est-Europeană fiind vorba de un lot de peste 100 de probe. Cercetarea arătase că brânza proaspătă de vaci, bastonașele de brânza glazurată şi untul produse de unele companii autohtone de procesare a laptelui ar conține o cantitate considerabilă de grăsimi vegetale, ceea ce ar ridica semne de întrebare privind calitatea şi inofensivitatea produselor lactate.
Agenţia Naţională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) s-a autosesizat după lansarea studiului şi a procedat la propriile analize. În unele cazuri rezultatele au concis cu datele laboratorului antrenat de Fundaţia Est-Europeană. În consecință, au fost retrase mărfurile cu probleme, ba chiar a fost stopat temporar procesul de producere, cu aplicarea de amenzi.
Producătorii de lactate au fost convocați astăzi, 20 februarie, la ANSA pentru a discuta situația creată. Directorul instituţiei, Gheorghe Gaberi, a spus că rezultatele nu l-au surprins întrucât analizele din anii trecuți, inclusiv realizate peste hotare, la fel arătau că există o problemă.
Svetlana Burlacu, şefa laboratorului Centruui Republican de Diagnostic Veterinar, la care au apelat cei de la ANSA, a spus laboratorul nu poate depista cu exactitate proveniența grăsimilor vegetale. Ea însă a dat asigurări că metoda aplicată pentru depistarea grăsimilor străine este una perfect valabilă şi ca laboratorul dispune de acreditare internațională:
„În standard se menționează în ce cazuri pot să fie rezultate fals-pozitive: când laptele se obţine de la bovine, dar nu de la vaci; când se obține lapte de la o singură vacă în parte; obținut de la vacile care au fost hrănite în exces cu furaje şi uleiuri vegetale, aici merge vorba despre uleiul de rapiţă sau furaje de rapiţă; dacă este laptele obținut din colostru; dacă s-a utilizat laptele care a fost supus unui tratament tehnologic cum ar fi fracționarea colesterolului; dacă grăsimea lactată a fost obținută din laptele praf degresat.”
Metoda de laborator nu poate fi aplicată în cazul brânzeturilor, este de părere Elena Belan, directoare generală a companiei JLC, a căror produse au fost nominalizate de inspectorii pentru siguranţa alimentelor. Belan a spus că intenționează să conteste rezultatele în instanţă.
„În produsele lactate nu există înlocuitori ai grăsimilor din lapte. Şi iată astăzi ne acuză nu numai pe noi, producătorii, dar şi pe cei 35 de mii de oameni care aduc câte cinci-zece litri de lapte la punctele noastre de colectare şi să spună acum că noi nu avem lapte, dar naiba ştie ce. Asta e pur şi simplu minciună şi provocare”.
Președinta Asociaţia Producătorilor de Lapte şi Produse Lactate, Carolina Linte, a recunoscut că domeniul are foarte multe probleme, posibil unele produse au fost falsificate, dar zice ea că şi tehnologia trebuie schimbată, tot utilajul care e de pe timpul sovietic, iar pe deasupra odată cu semnarea Acordului de Asociere se cere o nouă metodologie. Carolina Linte a spus că la modernizarea ramurii ar trebui să contribuie autorități naţionale şi parteneri externi.
„Dacă să vorbim despre produsele care conțin uleiuri vegetale, atunci daţi să fim sinceri produsele date nu au apărut ieri şi documentația tehnică a fost avizată cu Ministerul Sănătății, Ministerul Agriculturii şi Ministerul Economiei, fiindcă aceste trei entități, de fapt, răspundeau de producerea şi calitatea produselor. Mai mult ca atât, toate aceste produse erau certificate la Centrul Metrologic şi de acreditare. Eu vreau să vă spun că produsele noastre nu sunt mai rele decât produsele care vin din Uniunea Europeană. Cu părere de rău, nu vin din Germania şi Elveţia, dar vin din celelalte ţări, Bulgaria, Ungaria, Polonia”.
Sorin Mereacre, preşedintele Fundaţiei Est-Europene, cea care a generat de fapt dezbaterea din societate în jurul calității produselor lactate, regretă că agenții economici au reacționat nervos, în loc să procedeze la corectarea greșelilor. Probabil, pentru ei este mai ieftin să achite amenzi de 12-15 mii de lei decât să schimbe procesul producție sau să adauge grăsimi vegetale, admite Mereacre.
„Ceea ce am înţeles eu este că ei pot determina dacă acolo sunt sau nu grăsimi vegetale, dar ei nu pot la moment să ne spună ce fel de grăsimi vegetale sunt acolo, fie că acolo pot să fie grăsimi tehnice, nu ştiu de rapiţă sau de altceva, fie că acolo sunt grăsimi de palmier, ulei de floarea soarelui. Asta noi nu am aflat, probabil laboratoarele încă nu pot determina în Republica Moldova ce fel de grăsimi sunt”.
Preşedintele Fundaţiei Est-Europene, Sorin Mereacre, a spus că verificările solicitate de fundație pornesc de la premisa că fiecare cetăţean este în drept să revendice respectarea dreptului la o alimentație sănătoasă. Din dezbaterea publică generată de publicarea datelor de laborator deocamdată rezultă că oamenii au aflat că sunt duşi în eroare. Şefii ANSA promit însă măsuri mai dure ce ar conduce la schimbarea stării de lucruri.
