Decizia luată marți de Curtea de Justiție a Uniunii Europene de la Luxembourg transmite României un mesaj extrem de important, după cum ne-a declarat președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, Asztalos Csaba:
„Statul trebuie să găsească modalitatea prin care să reglementeze situația cuplurilor homosexuale.”
Curtea de Justiţie de la Luxembourg a hotărât că termenul de „soţi" din directiva privind libera circulaţie pe teritoriul Uniunii Europene include şi soţii de acelaşi sex.
Decizia a fost dată în cauza Coman, Hamilton vs. ministerul român de interne la solicitarea Curţii Constituţionale a României.
E vorba despre românul Adrian Coman și americanul Clai Hamilton, căsătoriți în Belgia, care au încercat mulți ani să convingă justiția română să-i recunoască drept familie și să-i dea lui Hamilton drept de ședere în România.
Șeful Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării - care a pledat la Luxembourg în favoarea recunoașterii drepturilor cuplului - spune că decizia judecătorilor europeni ar trebui interpretată în România ca „un semnal pentru adoptarea Legii privind parteneriatul civil, fără drept de adopție”.
Această lege poate fi trecută prin parlament în paralel cu celebrul referendum referitor la familia tradițională, crede Asztalos Csaba.
În acest fel s-ar putea împăca și capra și varza: și drepturile homosexualilor și dorința electoratului tradițional, care este majoritar.
Coaliția pentru familie a strâns peste trei milioane de semnături pentru modificarea Art. 48 din Constituție, în așa fel încât în viitor să fie interzise căsătoriile între persoane de același sex.
De altfel un sondaj CURS arată că peste 90% dintre români preferă familia provenită din căsătoria unei femei cu un bărbat. Conservatorii din Coaliția pentru familie au mers atât de departe încât fac propagandă împotriva copiilor proveniți din afara căsătoriei.
Societatea este însă în schimbare, iar în ultimii cinci ani 30% dintre copii s-au născut din familii monoparentale sau din cupluri necăsătorite.
Curtea Constituțională de la București a sugerat că înțelege această tendință în decizia ei de acum doi ani (580/2016), când a adus la punctul 40 al expunerii, argumente pentru căsătoria tradițională, dar a explicat că legea fundamentală dă „un conținut juridic mult mai larg” ideii de familie.
Articolul 26 din Constituție precizează că „autoritățile publice respectă și ocrotesc viața intimă, familială și privată”și că „persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăși, dacă nu încalcă drepturile și libertățile altora, ordinea publică sau bunele moravuri”.
România este una din puținele țări ale Uniunii Europene care nu recunosc cuplurile de același sex și nu le oferă nici un fel de protecție legală.
Decizia de marți a judecătorilor de la Luxembourg arată că deși statele membre europene sunt libere să autorizeze sau să nu căsătoria homosexuală, ele nu pot împiedica libertatea de ședere a unui cetățean al Uniunii prin refuzul de a acorda soțului său de același sex dreptul de a locui într-un stat al UE.
Odată cu dreptul de ședere, soțul primește și toate celelalte drepturi dervate din directiva europeană privind libera circulație.
Curtea Constituțională de la București de ar urma să se pronunțe în 7 iunie 2018 în această chestiune, ținând cont de hotărârea Curții Europene de la Luxembourg.
Problema este însă că, așa cum arată deocamdată decizia judecătorilor europeni, vor fi favorizate cuplurile de același sex căsătorite în afara granițelor României, în care unul dintre parteneri este strain, în defavoarea cuplurilor gay autohtone, ceea ce dintr-un anumit punct de vedere creează un soi de discriminare, dacă nu chiar o inegalitate în fața legii, ceea ce ar fi împotriva Constituției României.
Soluția ar fi ca judecătorii Curții Constituționale să propună spre echilibrare parteneriatul civil, în așa fel încât cuplurile gay să beneficeize de protecția statului, la fel ca cele heterosexuale.