Curtea Constituțională creează un precedent pentru suspendarea rapidă a partidelor, la solicitarea puterii. Cum îl vedeți? Click pentru a participa la un SONDAJ
Dincolo de efectul concret asupra celor trei partide, decizia creează un precedent: Guvernul – prin Ministerul Justiției – va putea cere în continuare instanțelor civile limitarea activității unui partid politic.
Nu va fi nevoie, așadar, de un proces penal sau de o decizie a Curții Constituționale pentru asta.
Instanțele de drept comun – în baza unor informații primite de la Guvern sau de la Serviciul de Informații și Securitate (SIS) – pot stabili dacă o formațiune politică este sau nu succesoare a unui partid declarat neconstituțional.
Dacă da, atunci activitatea acelui partid va putea fi limitată printr-o sentință judecătorească.
Președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, a declarat că legea care permite acest lucru – a cărei constituționalitate a fost analizată – nu încalcă drepturile partidelor politice, ci oferă statului o parghie prin care să intervină atunci când are dovezi că o formațiune politică este, de fapt, continuatoarea unui partid scos în afara legii.
„Prin interzicerea succesiunii partidelor declarate neconstituționale, autoritățile își îndeplinesc obligația de a proteja ordinea constituțională și valorile democratice în fața unor strategii frauduloase de menținere a activității partidelor declarate neconstituționale și de reîncarnarea lor în partidele existente sau nou create”, a declarat Domnica Manole.
Excepția de neconstituționalitate de la Curtea Constituțională a fost ridicată în trei procese civile succesive, în care partidele Forța Alternativă și de Salvare a Moldovei, Inima Moldovei și Moldova Mare au fost catalogate a fi continuatoarele Partidului SOR – care este declarat ilegal.
Hotărârea de pe 30 iunie dă câștig de cauză Guvernului și Parlamentului, care au susținut că statul are „o obligație pozitivă de a nu admite partide care compromit procesul electoral” și că procedurile de urgență sunt justificate pentru protejarea democrației în fața finanțărilor ilicite și a subminării alegerilor.
Partidele implicate în acest proces de la Curtea Constituțională au susținut că posibilitatea ca guvernul să obțină limitarea activității unui partid prin intermediul instanțelor civile încalcă normele democratice.
Lidera partidului Inima Moldovei, Irina Vlah, a declarat după pronunțarea deciziei că „Moldova a făcut un mare pas înapoi la capitolul democraţie, iar efectele negative vor fi resimţite încă mult timp înainte”.
„Păstrarea unor prevederi vădit abuzive şi antidemocratice în Legea partidelor implică riscuri serioase pentru pluralismul politic, pentru corectitudinea proceselor electorale în continuare, dar şi pentru soarta democraţiei din Republica Moldova în general.”
Ce au declarat reprezentanții partidelor vizate
În timpul dezbaterilor de la Curtea Constituțională, reprezentanții opoziției au încercat inclusiv recuzarea unor judecători, invocând faptul că aceștia s-ar afla în conflict de interese. Solicitările lor au fost respinse.
Vadim Banaru, reprezentantul Partidului Forța Alternativă și de Salvare a Moldovei, a spus în fața CCM că într-o societate democratică ar trebui să intervină răspunderea juridică individuală (penală, contravențională, civilă) a persoanelor din conducere, și „nu o răspundere juridică colectivă” a întregului partid.
„Orice formațiune politică poate fi exclusă din start de pe arena politică fără ca în esență să și înceapă activitatea”, a spus el, referindu-se la articolele de lege a căror neconstituționalitate a invocat-o.
La rândul său, Igor Hlopețchi, avocatul Partidului Politic Moldova Mare, a reclamat că formațiunea sa a fost exclusă abuziv din alegeri „cu o oră și 47 de minute înainte de închiderea secțiilor de vot”, calificând acțiunea drept o escrocherie electorală care a indus în eroare cetățenii.
El a evidențiat că excluderea s-a bazat doar pe rapoarte ale poliției și articole de presă, fără să existe un proces penal: „niciun membru... nu a fost vizat în nicio cauză penală”.
La dezbateri a participat și Victoria Furtună, președinta Partidului Moldova Mare, care a declarat că prevederile contestate „permit limitarea activității unui partid legal înregistrat pe baza unor suspiciuni rezonabile sau bănuieli rezonabile”, ceea ce constituie o „ingerință arbitrară disproporțională și profund neconstituțională”.
Ea a reclamat încălcarea dreptului la un proces echitabil și a spus că partidul nu s-a putut apăra în instanță deoarece dovezile invocate de Serviciul de Informații și Securitate erau secretizate.
În schimb, reprezentantul Guvernului, secretarul de stat Eduard Serbenco, de la Ministerul Justiției, a precizat că mecanismul de limitare a activității partidelor politice „urmărește un scop preventiv și nu este condiționat de eventuale proceduri contravenționale sau penale”.
Din perspectiva Guvernului, normele contestate „sunt clare, sunt previzibile”.
◉ SONDAJ
Ce urmează?
Odată cu respingerea excepțiilor de neconstituționalitate, procesele civile în care sunt implicate cele trei partide – suspendate temporar – se vor relua la instanțele de drept comun, mai exact la Curtea de Apel Centru.
În cazul FASM, va putea continua judecata în procesul în care Ministerul Justiției a solicitat constatarea calității de „partid succesor” al fostului Partid Politic „ȘOR” (declarat neconstituțional în iunie 2023).
Dacă instanța de apel va da curs cererii Ministerului și va constata elementele de continuitate (conducere, surse de finanțare, acțiuni coordonate), FASM riscă dizolvarea.
Pentru partidele conduse de Irina Vlah și, respectiv, Victoria Furtună, decizia Curții înseamnă că măsurile asiguratorii dispuse anterior de instanțe rămân pe deplin executorii.
Până la pronunțarea unor hotărâri definitive în fond asupra cererilor de limitare a activității pentru 12 luni, formulate de Ministerul Justiției, aceste formațiuni nu vor avea voie să participe la alegeri sau să organizeze mitinguri electorale.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te