Un comunicat al Consiliului European difuzat în urma reuniunii miniștrilor europeni de externe, din 15 iunie, la Luxemburg, spune că cei șase ar fi participat în operațiuni rusești de perturbare a alegerilor parlamentare moldovene din 2025.
Cei sancționați sunt descriși drept membri ai entităților succesoare ale partidului politic ilegal Șor și apropiați ai oligarhului fugar Ilan Șor, care ar fi încercat să influențeze alegerile „prin coordonarea schemelor de cumpărare a voturilor și a campaniilor de dezinformare”.
„Unele dintre persoanele sancționate sunt, de asemenea, legate de Evrazia, o organizație neguvernamentală cu sediul în Rusia, inclusă pe lista [de sancțiuni n.r.] UE, prin intermediul căreia au fost organizate recrutări, instruiri, diseminare de propagandă și rețele de teren”.
Decizia miniștrilor europeni de externe din 15 iunie ridică la 29 numărul persoanelor sancționate de UE pentru astfel de acțiuni contra R. Moldova. Ea a fost anunțată cu câteva ore înainte ca Republica Moldova să înceapă negocierile de aderare cu UE și să deschidă, în seara de 15 iunie, primul din cele șase grupuri de capitole (primul „cluster”).
Printre cei sancționați acum se mai numără și doi membri ai partidului „Renaștere” Iuri Vitneanski și Ruslan Garbalî, precum și Alina Juc, descrisă drept coordonatoare în rețeaua de dezinformare a lui Ilan Șor, Anton Tregub, coordonator din partea Rusiei pentru „Partidul Moldova Mare” al Victoriei Furtună, dar și Anton Usov, care s-a ocupat de implicarea bisericii în alegerile parlamentare. Ultimii doi din listă sunt originari din Federația Rusă.
Despre noii sancționați, pe scurt
Irina Vlah, lidera partidului „Inima Moldovei” care a fost exclus din alegerile din 28 septembrie 2025 cu o zi înaintea votului, a ajuns pe lista celor sancționați pentru rolul său activ în organizarea „unui miting electoral plătit în iulie 2025, simulând sprijinul public pentru blocul politic patriotic nou format”.
Consiliul European notează în decizia sa că Vlah a efectuat în mod repetat vizite la Moscova în perioada premergătoare alegerilor parlamentare moldovene, întâlnindu-se cu înalți oficiali ruși pentru a primi instrucțiuni de coordonare electorală.
UE mai spune că Vlah și partidul său sunt controlați de Șor și cǎ au preluat o serie de funcții ale partidelor asociate cu oligarhul fugar, dar care acum au activitatea limitată sau sunt interzise.
Într-o primă reacție, Vlah a scris pe Facebook că sancțiunile europene sunt „răspunsul” UE la plângeri trimise de ea la Bruxelles contra partidului de guvernământ moldovean, PAS.
Asociată cu Șor și cu „Evrazia”, organizație folosită pentru promovarea intereselor rusești și ale lui Șor în R. Moldova, Alina Juc, originară din Rîbnița, a ajuns pe lista europeană de sancțiuni pentru că ar fi fost coordonatoare de rețea într-o operațiune secretă finanțată de Rusia care avea ca scop subminarea alegerilor parlamentare moldovene.
În decizia UE, se spune că ea avea sarcina de a recruta, coordona și oferi plăți pentru activități de dezinformare desfășurate prin intermediul rețelei. Juc avea drept scop umflarea procentajelor electorale ale intermediarilor lui Șor, prin sondaje care să „distorsioneze realitatea electorală”, mai spune UE.
Pentru „subminarea democrației și statului de drept în R. Moldova” a fost sancționat și cetățeanul rus, Anton Tregub, coordonator de la Moscova pentru „Moldova Mare”, partid cu activitate limitată de Ministerul Justiției de la Chișinău și care e condus de fosta procuroare moldoveana, Victoria Furtună, sancționată de UE în iulie 2025.
Tregub, spune UE în decizia sa, a fost cel care a controlat cine va fi pe lista de candidați, avertizând-o pe Furtună să facă tot pentru înregistrarea partidului în alegeri, chiar încurajând-o să mituiască Comisia Electorală Centrală, dacă este nevoie.
Tregub a convenit cu Furtună să ofere bunuri deținuților în schimbul voturilor, precum și să-i oblige pe deținuți să voteze pentru partidul ei la parlamentare, spune UE.
Partidul Victoriei Furtună a fost exclus însă de la participarea la acele alegeri din cauza finanțării sale ilegale și a cumpărării de alegători.
UE notează că Furtună, la fel ca Vlah, a mers în vizite la Moscova în 2025 și s-a întâlnit cu oficiali ruși, de la care a primit instrucțiuni pentru campanie.
Pentru legăturile cu Evrazia și cu Ilan Șor a fost sancționat și Iuri Vitneanski.
Originar din Bălți și membru al partidului „Renaștere”, el acționează sub supravegherea lui Șor, de la care primește salariu lunar, se spune în decizia UE.
Vitneanski se implică activ în acțiuni de dezinformare și în narațiuni recurente despre presupuse amenințări la adresa neutralității sau a „militarizării” Republicii Moldova.
Colegul de partid al lui Vitneanski, Ruslan Garbalî, șeful organizației „Renaștere” de la Vulcănești, a fost implicat în organizarea protestelor plătite în anticiparea alegerilor parlamentare, spune UE, explicând și că Garbalî contacta participanții la și se asigura că aceștia sunt plătiți.
UE l-a sancționat și pe rusul Anton Usov, un activist din Frontul Popular – Echipa lui Putin, care s-a infiltrat în structurile bisericești din R. Moldova, coordonând o campanie de influență structurată care viza alegerile moldovene din 2025. El a supravegheat mesajele, mobilizarea clerului și alinierea politică în cadrul Episcopiei de Soroca și Drochia, se spune în decizia europeană de sancționare.
Usov a folosit platforme religioase, în special canalul Telegram „Sare și Lumină” și publicația tipărită cu același nume pentru a disemina narațiuni care îmbină discursul ortodox cu mesajele politice, instruindu-i în același timp pe preoți cum și pentru cine ar trebui să voteze enoriașii. Potrivit informaților incluse de Consiliul European în decizia de sancționare , Usov îi chestiona pe preoți pentru a evalua loialitatea politică, condiționând asistența financiară, facilitând plăți prin canale rusești și solicitând „fotografii de loialitate” ale adunărilor parohiale pentru a raporta activitatea către Moscova.
El este acuzat că a colectat date cu caracter personal ale credincioșilor în timpul evenimentelor religioase, pelerinajelor și programelor bisericești, în scopul construirii unor baze de date cu alegători pentru o mobilizare specifică.
Ce prevăd sancțiunile și cine a mai fost pus pe lista neagră în trecut
Odată cu aplicarea sancțiunilor, cei vizați vor avea interdicție de călătorie în UE, adică nu vor putea să intre sau să tranziteze teritoriile oricărui stat membru, iar orice active ar avea în UE vor fi înghețate.
Acest cadru de sancțiuni interzice furnizarea de fonduri sau resurse economice, direct sau indirect către aceste persoane.
În comunicatul de presă în care anunța noile sancțiuni, UE a spus că își menține „neclintitul sprijin pentru R. Moldova și pentru reziliența, securitatea și stabilitatea acesteia în fața activităților destabilizatoare ale Rusiei”.
Printre persoanele cele mai cunoscute sancționate de UE în trecut pentru tentative de destabilizare a R. Moldova se numără Ilan Șor, oligarhul fugar care se ascunde în Rusia de ispășirea pedepsei cu închisoarea pentru rolul său în furtul miliardului din sistemul bancar moldovean în 2014, și mai mulți aliați ai săi.
Între aceștia - fosta sa adjunctă pe linie de partid, Marina Taber, care se ascunde și ea la Moscova, fiind condamnată și la închisoare în R. Moldova pentru implicare în finanțarea ilegală a fostului Partid Șor.
A fost sancționată și guvernatoarea actuală a Găgăuziei, Evghenia Guțul. Condamnată pentru o infracțiune similară cu a lui Tauber, Guțul este singura politiciană din grupul de aliați ai lui Șor care își ispășește pedeapsa la Chișinău, în penitenciarul 13.
UE l-a mai sancționat pe fostul lider PD, Vladimir Plahotniuc, care a pierdut între timp în prima instanță un proces de fraudă pentru propria implicare în „furtul miliardului, aflându-se în detenție, tot în penitenciarul 13.
De asemenea, UE a sancționat cinci entități, de pildă organizația Evrazia.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
