Curtea Constituţională a Republicii Moldova a declarat neconstituţional decretul preşedintelui Igor Dodon privind convocarea la 24 septembrie a unui referendum consultativ. Acesta nu poate fi organizat pentru că întrebările propuse de şeful statului depăşesc competenţele sale, a constat Înalta Curte. Şeful statului voia să consulte cetăţenii pe patru subiecte, anume sporirea împuternicirilor şefului statului, reducerea numărului de deputaţi, anularea „legii miliardului” şi studierea în şcoli a „Istoriei Moldovei”.
Your browser doesn’t support HTML5
Argumentele Curții și referendumul lui Dodon
În decizia Curţii Constituţionale se spune că şeful statului nu are competența să convoace un referendum legislativ pentru a anula așa-numita lege a miliardului sau unul care ar viza modificarea Constituției pentru sporirea propriilor împuterniciri şi pentru micşorarea numărului de deputaţi. Iar chestiunile ştiinţifice sunt în competența mediului academic şi nu a celui politic. În decizia Înaltei Curţi, dată citirii de președintele acesteia, Tudor Panțâru, se mai spune că întrebările propuse de şeful statului ţin de domenii diferite şi nu pot fi obiectul unui singur plebiscit, dar şi că acestea nu ar ţine neapărat de interesul naţional.
Tudor Panţâru: „Curtea subliniază că este contrar spiritului și literei Constituției ca Președintele, sub acoperirea sintagmei „probleme de interes național”, să poată iniția un referendum care implică modificarea Constituției sau chestiuni ce țin de aprecierea științifică a mediului academic.”
În decizia Curții Constituționale se face referinţă şi la avizul Comisiei de la Veneţia în care se spune că ar fi inoportun să i se acorde șefului statului împuterniciri mai largi privind dizolvarea parlamentului. „Președintele ar putea utiliza instrumentul dizolvării Parlamentului drept unealtă pentru promovarea politicilor de partid, în contradicție cu rolul său de putere neutră în cadrul actualului regim parlamentar”, se spune în decizia Curţii.
Se mai constată că prin emiterea decretului, preşedintele Igor Dodon a încălcat câteva articole din Constituţie, inclusiv articolul 2 care face referinţă la „uzurparea puterii de stat”, care constituie cea mai gravă crimă împotriva poporului.
Înalta Curte a mai statuat azi că toate referendumurile, inclusiv cele consultative iniţiate de şeful statului trebuie aprobate de parlament, singura instituţie în drept să aloce cu acordul Guvernului bani pentru desfăşurarea unui plebiscit.
Curtea Constituțională s-a pronunţat în urma unei sesizări din partea unui grup de deputaţi liberali, în frunte cu liderul lor Mihai Ghimpu, care a salutat decizia magistraţilor:
„E argumentată mai mult decât am cerut noi. Domnul preşedinte trebuie să înţeleagă că cel care se împotrivește legii şi istoriei este strivit. Într-un stat de drept şi democratic dacă ai ajuns în funcţie nu înseamnă că faci ce vrei”.
„Curtea Constituțională a așezat lucrurile pe făgașul lor legal și a dat un semnal clar președintelui că inițiativele nu pot să iasă din cadrul constituțional”, a notat, într-un comentariu pe Facebook, spicherul democrat Andrian Candu. În același mesaj Candu a amintit că democraţii încă din momentul lansării iniţiativei prezidenţiale au anunţat că vor bloca „prin orice mijloace legale desfășurarea pe bani publici, în fapt, a unei pre-campanii electorale a lui Dodon și PSRM”.
Pe de altă parte, președintele Igor Dodon a acuzat Curtea Constituțională că ar fi „profund politizată, părtinitoare și supusă în mod vădit anumitor influențe ideologice”. „Curtea a făcut uz de diverse acrobații juridice pentru a anula referendumul, probabil la sugestia guvernării, dar și fiindcă membrii Curţii sunt cetățeni români panicați de efectele sociale ale referendumului”, a scris Dodon într-o reacţie pe Facebook. El a amenințat cu acțiuni de protest împotriva guvernării, pe 24 septembrie, data când urma să aibă loc plebiscitul, dar a sugerat că decizia va fi luată la o ședință a fostului său Partid al Socialiștilor.
Unii analişti cred că şeful statului de fapt nici nu şi-ar fi dorit atât de mult petrecerea acestui referendum şi că inițiativa sa ar face parte dintr-un scenariu tot mai vizibil.