Darnici cu promisiunile electorale, zgârciți cu realizările de după aceea

Darnici cu promisiunile electorale, zgârciți cu realizările de după aceea

Europa Liberă: În campania electorală este deosebit de important să fie verificate promisiunile făcute de candidați anterior, în diferitele ipostaze de politicieni. Există în Moldova o tradiție, o obișnuință sau poate chiar s-a instituționalizat verificarea promisiunilor electorale?

Igor Boțan: „În Republica Moldova încercăm abia să încetățenim un astfel de mecanism ca, odată cu terminarea ciclului electoral, să facem un fel de revizuire a promisiunilor și a lucrurilor îndeplinite în baza acestor promisiuni.”

Europa Liberă: Atunci când acestea sunt concrete, dar dacă promit fericirea și bunăstarea, cum le poți măsura?

Igor Boțan: „Și aceste lucruri le putem măsura, dacă ne referim la sondajele de opinie. Nimeni nu trebuie să-și închipuie că poate face promisiuni care nu pot fi ulterior cuantificate și măsurate. Și acest lucru, apropo, este unul foarte important și, dacă ne uităm acum la sondajele de opinie, de exemplu, la întrebarea: Lucrurile în Republica Moldova merg într-o direcție pozitivă sau negativă?, vedem că, imediat după alegerile prezidențiale din 2016, am avut un fel de entuziasm din partea cetățenilor care aveau așteptări foarte mari, iar dacă ne uităm acum vedem că acest entuziasm a scăzut de aproximativ două ori. Deci putem să dăm o notă modului în care dl președinte, șef al statului și-a exercitat mandatul.”

Europa Liberă: Există o scuză obiectivă, va spune el – COVID-ul.

Igor Boțan: „Sigur, dar noi întotdeauna luăm în considerare faptul că politicienii promit multe și tind să facă măcar ceva din ceea ce au promis, iar în Republica Moldova rata îndeplinirii promisiunilor variază între 25 și 30 la sută, deci este o cifră pe care o luăm ca atare. Ne pare foarte rău că este atât de joasă, pentru că, de exemplu, în Germania e punct ochit, punct lovit. Deci, acolo politicienii lucrează foarte asiduu asupra promisiunilor și când vin în fața cetățenilor au ce le spune atunci când cer un nou mandat. În Republica Moldova avem o anumită situație și luăm în considerare și lucrurile la care v-ați referit Dvs., că sunt circumstanțe, cum, de exemplu, este seceta sau pandemia, sau alte lucruri care îi împiedică pe politicieni. Trebuie să spunem că există și realizări făcute în pofida celor promise. De exemplu, dl Vladimir Voronin în 2001 a promis aderarea Republicii Moldova la Uniunea Rusia-Belarus, iar peste un an și jumătate de la intrarea în funcția de șef al statului a semnat decretul privind integrarea europeană a Republicii Moldova. Sau putem lua alt exemplu – programul Alianței pentru Integrare Europeană, care a promis mai că aderarea la Uniunea Europeană, dar ne-am trezit cu furtul unui miliard de dolari de la Banca Națională.”

Europa Liberă: Și cui anume îi puneți în cârcă, de exemplu, această „performanță”?

Igor Boțan: „Trebuie să fie pusă în cârca celor trei partide care au constituit Alianța pentru Integrare Europeană, care ne-au promis, apropo foarte important, toleranță zero pentru corupție, ca ulterior să aflăm că, din cauza anumitor persoane care au fost înaintate în funcții-cheie cum este Banca Națională, Centru Anticorupție, Procuratura Generală ș.a.m.d. am avut un fel de conjurație și în consecință sistemul bancar din țara noastră a fost devalizat, iar cetățenii pur și simplu au fost furați.”

Europa Liberă: Ca un om cu experiență în domeniul acestui checking de promisiuni, spuneți-mi, vă rog, de ce politicienii ab initio, conștient lansează promisiuni care sunt greu de îndeplinit? Ați dat cel mai recent exemplu – combaterea corupției.

Igor Boțan: „Este o stare de spirit în societate. Deci, dacă ne referim la cultura noastră politică parohială, dacă ne referim la cultura politică a elitelor, care este una bizantină și luăm în considerare faptul că toți ieșim, hai să spunem așa, din Uniunea Sovietică, unde blatul era modalitatea de a supraviețui și chiar de a trăi bine, atunci înțelegem că una e să vorbim despre integrarea europeană, de combatere a corupției, iar alta este atunci când cei care fac parte din elită și ajung la pârghiile puterii încearcă să se înfrupte și drept exemplu pot aduce minunatul proverb: să umbli cu mâna prin miere și să nu-ți lingi degetele.”

Europa Liberă: Dar Saakașvili a reușit, de exemplu? Cel puțin în mediul GAI-ului a reușit să dezrădăcineze mita?

Igor Boțan: „Da, a reușit, este adevărat. Mita și corupția mică a reușit să le înfrângă, însă corupția la nivel înalt a rămas neînvinsă...”

Europa Liberă: Vă referiți la succesorul dânsului?

Igor Boțan: „Mă refer nu doar la succesorul domniei sale, ci mă refer la întreaga perioadă care a urmat după venirea lui Saakașvili la guvernare în 2004 și până când a fost eliminat din arcul guvernamental și ceea ce i s-a întâmplat ulterior. Este foarte bine că a reușit să înfrângă corupția mică, dar este un rateu faptul că nu a putut dezrădăcina corupția mare. În Republica Moldova le avem pe ambele, iar lupta cu corupția uneori are efecte adverse și ne referim la Blocul ACUM, care a început lupta cu corupția, dar s-a văzut nevoit să părăsească această luptă.”

Europa Liberă: Ce promisiuni rămân a fi neonorate de regulă, când spuneți că maximum o treime sunt îndeplinite?

Igor Boțan: „Politicienii promit reintegrarea țării, iar noi înțelegem că acest lucru este imposibil atâta timp cât nu se schimbă conjunctura regională și conjunctura internațională.”

Europa Liberă: Deci, acesta e un fel de refren de politețe sau cum?

Igor Boțan: „Da, asta e o chestie pe care o promit toți, putem citi, de exemplu, toate cele șase programe de guvernare ale Alianței pentru Integrare Europeană și să vedem că în mod constant acolo persistă reîntregirea țării, soluționarea pașnică a conflictului transnistrean și înțelegem că acest lucru este practic imposibil. Vedem că au trecut mai mult de 15 ani și aceleași lucruri le discutăm și astăzi. A doua promisiune care persistă standard este referitoare la combaterea corupției și știm cu ce se termină toate aceste promisiuni, am asistat cu toții la furtul miliardului. A treia promisiune e legată de soluționarea problemelor sociale, majorarea pensiilor și salariilor, lucru care, hai să spunem așa, se întâmplă, dar aceste majorări nu sunt decât, de fapt, niște indexații care fixează majorări egale cu inflația, pentru a combate factorul inflaționist.”

Europa Liberă: Apropo de această promisiune de a asigura o viață decentă, unora li s-ar putea părea că aceste promisiuni foarte concrete de a deschide, de exemplu, magazine sociale sau de a instala iluminatul stradal pot fi tălmăcite ca o încercare de a mitui alegătorii, granița între promisiuni și mituire e foarte subțire sau nu vi se pare așa?

Igor Boțan: „Nu e vorba că e subțire, e vorba că multe lucruri se fac în mod ilegal. Problema la care v-ați referit a magazinelor sociale a fost discutată încă în 2012 și a fost înregistrat un proiect de lege în parlament, toate aceste magazine sociale trebuiau să fie finanțate din sursele bugetare ale administrației locale, deci trebuiau să existe surse prevăzute în mod legal. Ceea ce s-a întâmplat este că un politician care în anumite circumstanțe a considerat că poate prelua acest proiect din surse neidentificate să ofere aceste, cum să le zic mai bine…”

Europa Liberă: ...pachete alimentare...

Igor Boțan: „Da, pachete alimentare...”

Europa Liberă: Dar asta nu e rău, oamenii se bucură că pot să ia orezul mai ieftin, o pâine la un preț mai mic. În fond, asta este în beneficiul cetățeanului, deci e bunăstarea promisă?

Igor Boțan: „Problema e că nu există un cadru legal care să reglementeze acest gen de magazine sociale și lucrul acesta este de mirare, că până acum autoritățile din Republica Moldova nu au găsit ac de cojoc pentru astfel de acțiuni.”

Europa Liberă: Nu au găsit sau nu au vrut?

Igor Boțan: „Probabil nu au vrut. Mai mult decât atât, legea spune că partidele politice nu se pot ocupa cu activități economice altele decât cele care promit promovarea partidului politic pe chestii legate de vindere de simboluri, iar magazinele sociale nu fac parte din acest arsenal al partidelor politice. Deci sunt un șir de lucruri care au rămas nesoluționate, iar oamenii care sunt descurcăreți recurg la astfel de instrumente pentru a-și atinge scopurile. V-ați referit la iluminatul stradal, nu e treaba partidelor politice să se ocupe de iluminatul stradal; iluminatul stradal trebuie să fie rezolvat de către administrația publică locală din resurse care, de asemenea, sunt legale, din bugetele pe care le au din sursele respective și din donațiile care de asemenea pot veni din surse identificabile, care sunt absolut legale și care pot fi utilizate de administrația respectivă, iar proiectele de succes pot fi replicate oriunde în Republica Moldova. Deci, acesta este mecanismul normal și nu cel pe care îl vedem în Republica Moldova și care conduce, de fapt, la mituirea cetățenilor.”