De ce candidează Stoianoglo în loc de Dodon, explicația analiștilor

Alexandr Stoianoglo, la unul din procesele sale de judecată, pe 28 februarie 2024.

Fostul președinte Igor Dodon a spus „pas” la prezidențiale pentru a menține Partidul Socialiștilor în cărți la parlamentarele de anul viitor, pentru că o înfrângere probabilă în fața Maiei Sandu ar fi însemnat un „certificat de deces politic” pentru el și o lovitură pentru partid. 

Acestea sunt principalele concluzii ale comentatorilor cu care a stat de vorbă Europa Liberă la cald, după ce Dodon a spus luni într-un anunț-surpriză că nu va candida la prezidențialele din 20 octombrie, iar Partidul Socialiștilor pe care îl conduce îl va sprijini pe fostul procuror general, Alexandr Stoianoglo.

Dodon nu candidează pentru a nu pierde

Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a spus că decizia lui Dodon de a nu candida nu l-a surprins.

În ciuda sondajelor de opinie care îi oferă fostului președinte pro-rus un scor care l-ar duce în turul doi cu președinta pro-occidentală Sandu, Tănase crede că Dodon este o figură „compromisă” din cauza dosarelor sale penale și că, din acest motiv, ar fi pierdut „cu certitudine” alegerile.

Cercetat sau judecat în mai multe dosare penale, Dodon spune că este nevinovat și că acuzațiile de corupție și trădare de patrie care i se aduc ar fi motivate politic.

Tănase, care a fost și ministrul al Justiției în două guverne pro-europene în trecut, nu este neapărat un aliat al puterii actuale, dar consideră, la fel ca aceasta, că Dodon ar fi „agent de influență al Federației Ruse”. Tănase crede că, din cauza dosarelor, Dodon nu mai poate „servi intereselor ruse” tot așa de bine cum a făcut-o în trecut”.

Politologul Ian Lisnevschi, apropiat unui grup de oponenți ai actualei guvernări, este de acord că Dodon nu va putea învinge.

Lisnevschi a participat recent, în calitate de „observator”, la o întâlnire a mai multor oponenți ai puterii, care căutau un „candidat comun” al opoziției împotriva președintei Sandu. La întâlnirea organizată de fosta jurnalistă Natalia Morari, care se află într-o relație cu businessmanul fugar Veaceslav Platon, s-a vehiculat tocmai numele lui Stoianoglo ca potențial „candidat comun”.

În ceea ce îl privește pe Dodon, Lisnevschi crede că principalul handicap al fostului președinte este că, din cauza „imaginii” sale, nu ar fi putut mobiliza electoratul altor partide de opoziție, dacă ar fi ajuns în turul doi de scrutin al prezidențialelor.

Întâlnirea oponenților puterii pentru căutarea unui „candidat comun” contra președintei Maia Sandu, pe 19 mai 2024.

Cât de „comun” este candidatul Stoianoglo?

Anunțându-și în compania lui Dodon candidatura la principala funcție politică din stat, fostul procuror general Stoianoglo a spus că „nu este politician”, dar nu s-a declarat și „candidat comun”.

Descrierea îi aparține lui Dodon, care a chemat la discuții alți potențiali susținători, printre care Vladimir Voronin, Ion Chicu, Irina Vlah, Vlad Filat, Andrei Năstase și Ion Ceban.

Politologul Lisnevschi crede că Stoianoglo este „o candidatură destul de potrivită”, care ar putea mobiliza în jurul său politicieni atât de diferiți ca cei din lista de mai sus. Dar discuțiile între ei și fostul procuror general abia trebuie să aibă loc.

Tănase crede și el că înaintarea lui Stoianoglo pare a fi „cea mai inteligentă decizie” pentru socialiști, dar nu pentru că acesta ar avea vreo șansă să câștige prezidențialele.

Ci pentru că o înfrângere cu un „candidat apolitic” ar putea costa socialiștii la parlamentarele din vara lui 2025 mai puțin decât dacă cel care ar pierde prezidențialele ar fi Dodon, liderul lor politic.

La fel ca Dodon, Stoianoglo are mai multe dosare penale, inclusiv pentru că l-ar fi ajutat pe Veaceslav Platon să iasă înainte de termen din închisoare și să fugă din țară. Și la fel ca Dodon, Stoianoglo spune că dosarele i-ar fi fost fabricate din motive politice.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te