Președintele Igor Dodon a anunțat luni că va propune parlamentului să stabilească data alegerilor prezidențiale pentru 1 noiembrie. Dodon a spus că dorește astfel să elimine speculațiile precum că ar intenționa să amâne alegerile prezidențiale pentru anul viitor, menținându-se cât mai mult la putere. Scrutinul prezidențial a fost subiectul unei dezbateri organizată tot luni de agenţia de presă IPN cu participarea unor experţi şi analişti politici. Ei au îndemnat preşedintele, parlamentul şi alte instituţii să soluţioneze cât mai rapid probleme existente în legislaţia electorală pentru a asigura desfășurarea liberă şi corectă a alegerilor prezidențiale.
Parlamentul are suficient timp până la alegerile prezidenţiale să facă ceea ce trebuia încă patru ani în urmă când Curtea Constituţională, validând scrutinul câştigat de preşedintele Igor Dodon, a formulat sugestii de modificare a legislaţiei electorale care, în opinia Curții, au lăsat loc de abuzuri. Din cele şase recomandări sau adrese, în limbaj juridic, formulate de Înalta Curte, trei nu au fost soluţionate în niciun fel, constată Asociaţia Promo-LEX, care monitorizează scrutinele electorale. Directorul misiunii de observare al acestei organizații, Pavel Postică spune că doar o recomandare a fost soluţionată integral - cea legată de majorarea până la 5 mii a numărului de buletine de vot ce trebuie să fie puse la dispoziția secţiilor de votare din străinătate.
Deşi Parlamentul a ţinut cont de recomandarea Curţii Constituţionale şi a majorat numărul de criterii necesare pentru deschiderea secţiilor de votare peste hotare, totuşi procesul nu a devenit foarte transparent, spune Pavel Postică.
Parţial a fost soluţionată o altă problemă semnalată de Curte, cea legată de coruperea alegătorilor. Deşi în Codul Penal au fost introduse sancţiuni pentru coruperea alegătorilor, a rămas nesoluționată problema transportării organizate a votanţilor care a afectat calitatea scrutinul parlamentar din 2019 la care au votat un număr record de cetățeni din stânga Nistrului aduşi organizat la secțiile de votare.
Pavel Postică afirmă că nu au fost rezolvate în niciun fel problemele legate de examinarea contestaţiilor electorale, implicarea bisericii în campanie şi pedepsirea imediată a instituțiilor de presă care fac partizanat politic. Dacă parlamentul va nesocoti în continuare aceste recomandări ale Curţii Constituţionale, iar la alegerile prezidenţiale vor fi înregistrate abateri similare scrutinului din 2016, atunci alegerile prezidenţiale riscă să nu fie validate, constată Pavel Postică.
„În aceste condiţii, Curtea Constituţională va avea suficiente argumente să spună că a semnalat problemele, că a acordat timp pentru soluţionarea lor, dar parlamentul nu a făcut nimic. Mai mult ca atât, a admis perpetuarea acestor probleme pe parcursul a diferitor scrutine şi a lăsat ca aceste probleme să afecteze inclusiv scrutinul prezidențial.”
### Vezi și... ### Victor Gotișan: Din concubinajul Bisericii cu statul sau cu politicul are de pierdut doar Biserica
Directorul executiv al Institutului pentru Politici și Inițiative Strategice, Vadim Pistrinciuc, spune că politicienii nu se grăbesc să modifice legislația electorală ce ar garanta alegeri libere şi corecte pentru că mizează în continuare pe practici reprobabile de influențare a alegerilor, cum ar fi implicarea bisericii în campanie, partizanatul mediatic sau coruperea alegătorilor.
„Există un risc iminent ca acele fapte insulare de corupere a alegătorilor să fie folosite la scară naţională. Cel care are bani, resurse administrative evident că va folosi aceste pârghii, folosindu-se de vulnerabilitatea şi sărăcia populaţiei care va fi destul de gravă în termeni apropiaţi. Dacă vor fi fraude masive, am în vedere nu doar de corupere a alegătorilor, dar şi folosirea extrem de nocivă a mass-media şi autorităţile nu se vor isprăvi cu menţinerea lor la un prag cât de cât acceptabil, în mod evident că ne putem aştepta la o izolare internaţională care va avea consecinţe inclusiv asupra proiectelor de dezvoltare.”
Experții participanți la dezbatere consideră că parlamentul poate preveni posibile încălcări electorale eliminând toate lacunele legislative depistate de Curtea Constituţională în actuala sesiune care se încheie la finele lunii iulie. Ei nu pun, însă, mari speranţe în voinţa deputaţilor de a se conforma recomandărilor Înaltei Curți. De ce? Pentru că legislativul a avut timp berechet ca să modifice Codul Electoral în vederea asigurării unei campanii electorale libere şi corecte în prezidențiale. În plus, politicienii, atunci când sunt la guvernare, mai curând ar prefera să fenteze regulile decât să asigure condiții echitabile de care să beneficieze adversarii politici.