Bulgaria și Macedonia au marcat în premieră aniversarea unei răscoale antiotomane

Premierul Macedoniei Zoran Zaev (stânga) și omologul său bulgar Boiko Borisov (dreapta)

În perioada comunistă relațiile dintre Sofia și Skopje au fost tensionate

Într-un gest de apropiere, Bulgaria și Macedonia au sărbătorit împreună împlinirea a 115 ani de la răscoala antiotomană Ilinden-Preobrajenie (Sf. Ilie – Schimbarea la Față). Evenimentul are semnificații istorice diferite în ambele țări.

Primii miniștrii Zoran Zaev (Macedonia) și Boiko Borisov (Bulgaria) se întâlnesc la Blagoevgrad, oraș din sud-vestul Bulgariei. Cei doi au depus o coroană de flori la monumentul revoluționarului Goțe Delcev, în piața centrala a orașului - „Macedonia”. Evenimentul reprezintă încă un pas spre normalizarea relațiilor dominate în perioada comunistă și în anii '90 de neînțelegeri și conflicte.

La răscoala Ilinden-Preobrajenie au participat mulți revoluționari bulgari. După înăbușirea acesteia de către armata otomană, în Bulgaria au intrat zeci de mii de refugiați macedoneni.

Pentru unii istorici bulgari, relațiile istorice ale Bulgariei cu Macedonia seamănă cu cele dintre Moldova și România...

În aceeași zi, acum un an, Borisov și Zaev au semnat la Skopje Acordul istoric de colaborare, prietenie și bună vecinătate. A avut loc și prima ședință comună a guvernelor celor două țări. În perioada președinției bulgare a Consiliului UE Sofia a depus eforturi mari pentru începerea tratativelor de aderare a Macedoniei la NATO și UE. Au fost semnate, de asemenea, o serie de acorduri care au impulsionat dezvoltarea relațiilor bilaterale.

În perioada comunistă relațiile dintre Sofia și Skopje au fost tensionate. Cele două țări ale căror cetățeni vorbesc limbi aproape identice își contestă regi, revoluționari, scriitori și poeți. În Bulgaria, fosta republică iugoslavă este considerată un al doilea stat bulgar, în timp ce Macedonia consideră Bulgaria de sud-vest drept un teritoriu istoric macedonean.

Nu demult însă Biserica macedoneană ortodoxă și-a anunțat decizia de a considera Biserica bulgară drept biserica-mamă. A început sărbătorirea comună a unor evenimente istorice care până nu de mult împărțeau ambele popoare.

Bulgaria prima a recunoscut independența Macedoniei, dar nu și existența limbii macedonene pe care o consideră un dialect al limbii bulgare. Poziția Sofiei este – „un popor în două țări cu istorie comună”. Pentru unii istorici bulgari, relațiile istorice ale Bulgariei cu Macedonia seamănă cu cele dintre Moldova și România.