Your browser doesn’t support HTML5
Cele mai recente sondaje date publicității la Chișinău arată că trei sferturi dintre cetățenii moldoveni cred că țara lor merge într-o direcție greșită. Marea majoritate a respondenților spun că reformele Guvernului sunt mai curând ineficiente. Nivelul scăzut de viață, sărăcia și corupția rămân în topul îngrijorărilor. La capitolul corupție, oamenii cred că fenomenul este cel mai des întâlnit în Parlament, sistemul judiciar fiind și el la fel de afectat. Cercetările sociologice mai constată că 77 la sută dintre cei intervievați cred că situația social-politică s-a înrăutățit în ultimii doi-trei ani, practic, de la preluarea guvernării de către Partidul Democrat. Despre nevoia de a aduce la putere oameni competenți și onești vorbim la acest sfârșit de săptămână.
La Telenești puțini sunt cei care vorbesc cu mândrie că sunt cetățeni ai Republicii Moldova, le pare rău că această țară nu își iubește oamenii pe care îi are, iar oamenii care locuiesc în ea nu și-o construiesc așa cum vor. Localnicii de la Telenești, care și-au spus păsul la microfonul Europei Libere, vorbesc despre migrație, corupție, sărăcie și despre ziua de mâine a țării lor.
Europa Liberă: Pe ce cale merge azi Moldova?
– „Pe cale în jos, spre râpă. Nu văd viitorul cu așa conducere.”
Europa Liberă: De ce nu se mai intersectează interesele politicianului cu ale cetățeanului?
– „Interesele personale îs mai presus ca interesele cetățeanului. Politicianul a uitat de popor.”
VIDEO: De vorba cu Silvia Melnicescu, care după 12 ani de muncă în străinătate a revenit acasă la Verejeni, Telenești.
Europa Liberă: Dar tot la popor o să vină și o să ceară votul?
– „Corect. Au să vină, au să-l ceară, noi o să-l dăm, ei au să-l culeagă și ei rămân în folos, iar noi iarăși rămânem cu nimic; cu concerte rămânem și atât.”
Europa Liberă: Și atunci, ce e de făcut?
– „De ieșit în stradă și de dat jos. Cum se apropie alegerile, iese întrebarea limbii, întrebarea vrem spre România, vrem spre Europa sau vrem spre Rusia – aceleași întrebări. Și ele se repetă, și cu asta ei câștigă voturi și își fac interesele personale.”
Europa Liberă: De ce cetățenii nu cer socoteală?
– „Încă nu le-a ajuns mintea concretă la cap, cu vremea o să le ajungă. Noi am observat că Chișinăul de acum gândește, poporul din sate până când tace, dar Chișinăul s-a gândit bine. Să vedem, a mai rămas puțin, vreo două-trei luni, cât a mai rămas. O să vedem.”
Europa Liberă: Vă referiți la perioada care a rămas până la alegerile parlamentare?
– „Da, da, da…”
Europa Liberă: Dar ce se va decide la acest scrutin?
– „Democrații cu socialiștii se vor uni, cred că au să facă o alianță ceva și iar vreo patru ani vom sta în stagnare, că văd că ei de Europa de acum nici nu au nevoie, se dezic, în pofida faptului că mor de foame. Socotiți, și-au luat acum angajamentul să facă 1.200 km de șosea. Asta-i cât Moldova-Moscova. Niciodată Moldova n-o să fie în stare să facă atâta, dar ei au să declare că au făcut mai mult, pe undeva au să cârpească niște drumuri, în niște sate, unde primarii îs de la Partidul Democrat și oamenii au să-i aleagă. Mai fac niște concerte și e bine…”
Europa Liberă: Și dacă lumea acceptă să-i fie cumpărat votul cu un concert, cu o pungă electorală, cu 100 de lei, de ce să mai trăiască cu speranța la o viață normală, decentă?
– „Off, lumea speră la multe, dar n-are să aibă putere; lumea o să se ducă, au să rămână cei săraci, cei care au puteri au să plece din țară, puțini au să se întoarcă, foarte puțini, că n-au la ce se întoarce.”
Europa Liberă: Dar în acești 27 de ani de independență a Republicii Moldova a fost doar rău?
– „Atâta timp cât este armată străină în țara noastră, independență nu-i și nici n-a fost. Cu noi rușii au condus și conduc, jumătate din parlamentari îs pentru Rusia și-s oamenii rușilor, nu-s ai țării noastre. Însuși prezidentul… Dacă la dânsul în beci cântă imnul Rusiei, aista-i prezident? La popor nu se gândește.”
Europa Liberă: Dar ales de popor e dl Dodon?
– „El îi ales de partidul lui, nu de popor. El pe noi nu ne socoate de popor, el socoate electoratul lui numai, pe restul el nici nu ne socoate de popor. El ne sperie tot timpul că „fiți cuminți, că nu știți ce se va întâmpla”. În orice caz, cu așa prezident noi departe nu ajungem.”
Europa Liberă: Dar, în general, în societatea moldavă există modele de politicieni?
– „Modele? Sunt băieți tineri, dar nu prea văd eu ca ei să se implice în politică. Sunt băieți tineri, sunt; trebuie un lider după care să meargă poporul.”
Europa Liberă: Dar un lider trebuie să facă sacrificii?
– „Se vede că da. La noi democrație n-a fost, la noi îi dictatură. Nu ești cu partidul nostru, nu ajungi în funcție, ai plecat; a venit la putere alt partid, ne-am dat cu celălalt partid. Partidele conduc. Eu nu văd pe cineva din alt partid astăzi să se angajeze la lucru într-un loc bun, nu văd, dacă nu ești din Partidul Democrat. Chiar și la noi în raion sunt vreo trei, noi îi cunoaștem, care-s în Partidul Democrat și care împart puterea. Ei își pun neamurile, prietenii și pe cei care le trebuie.”
– „Nu se uită nimeni la studii, te întreabă din ce partid ești. Noi cunoaștem oameni care ar fi trebuit să fie șefi, cum îi la noi la leshoz (gospodărie silvică). Nicidecum nu au pus, au pus un zootehnic, dar n-au pus un pădurar, numai de atâta că nu vrea să intre în partid.”
Europa Liberă: Vă mândriți că sunteți cetățean al Republicii Moldova?
– „Eu sunt născut în Rusia și mă mândresc că sunt moldovean, dar mi pare rău că rușii nici azi nu vor să recunoască că ne-au ridicat și și-au bătut joc de poporul nostru. Ne-am întors din Siberia în Moldova, tata a scris la Moscova că noi am fost ridicați pe nedrept și nouă ni s-a răspuns – avem chiar și scrisoarea acasă – „Туда вас никто не посылал, вольное поселение” („Nimeni nu v-a trimis, de bunăvoie v-ați stabilit acolo”). Dar acolo sunt sate întregi de moldoveni, cimitire întregi de moldoveni, foarte mulți…”
Europa Liberă: Care sunt problemele care macină statalitatea Republicii Moldova?
– „Toate se încep de la sărăcie și a doua: noi n-am rezolvat problema chiar și cu vectorul. Și asta este o problemă și nu-i rezolvată încă problema cu armata. Până când armata rusă este pe teritoriul Moldovei, Moldova n-are niciun viitor, rușii toată vremea au să ne țină sub picior și nu cred că degrabă rușii au să ne dea cuiva, ei n-au să se retragă niciodată. Rușii controlează Balcanii și e clar că rușii armata de aici nu o scot degrabă, cu toate că Ucraina le dă voie, rușii n-au să scoată armata. Ei socot gubernia lor Moldova.”
– „Dacă însuși moldoveanul s-ar stima pe dânsul și nu ar spune că el îi cu rusul sau îi cu românul, ar fi altă situație în țara noastră, însă moldoveanul nu știe ce vrea și nu știe cine-i el, îi rătăcit. De aici și pe om îl manipulezi foarte ușor.”
– „Всё дорого и пенсия маленькая. Самое главное, что пенсия маленькая. Если мой муж проработал 32 года в Молдове, сейчас он в другой республике, в Украине. Там лучше, пенсия хорошая, субсидии дают за газ, а я осталась на 910 лей. Могу я так прожить? Кажется, что будущее у Молдовы нет, особенно Теленешты, особенно Теленешты за румын, потому что все мои знакомые – я тут старая, я давно живу – все мои знакомые в Англии, Франции, Германии, только не в Молдове. У Молдовы нет будущего!” („Totul e scump. Principalul e că pensia e mică. Soțul meu a lucrat 32 de ani în Moldova, acum se află în altă republică, în Ucraina. Acolo e mai bine, au pensii mai mari, primesc indemnizații la gaz, dar eu am rămas cu o pensie de 910 lei. Poți să trăiești cu acești bani? Moldova nu are viitor, mai ales în Telenești. Sunt deja bătrână, trăiesc de mult aici. Teleneștenii sunt pro-români, de aceea toți cunoscuții mei au plecat în Anglia, Franța, Germania, numai nu în Moldova. Moldova nu are viitor!”)
Europa Liberă: А это будущее от кого зависит? От народа. (Dar viitorul de cine depinde? De popor.)
– „Нет, я бы не сказала, что от народа. Что народ хочет, чтобы было так плохо, как сейчас мы живём?” („Nu, eu n-aș zice că depinde de popor . Ce, poporul vrea ca să fie atât de rău, cum trăim noi acum?”)
Europa Liberă: Народ избирает раз в четыре года… (Poporul alege o dată la patru ani.)
– „Он выбрал раз в четыре года, а что ему дают работать? Что я на 910 леев могу прожить? Политики пусть не мешают Додону, пусть он работает, как хочет, пусть он дружит со всеми, только не надо заставлять соединиться с Румынией, потому что и молдоване очень трудолюбивы и они хотят командовать Молдовой.” („Poporul l-a ales o dată la patru ani, dar ce îl lasă să lucreze? Cum să trăiesc eu cu 910 lei? Politicienii nu trebuie să-i încurce lui Dodon, să-l lase să lucreze cum vrea, las’ să fie prieten cu toți, numai nu trebuie să-l impună să facă Unirea cu România, pentru că moldovenii sunt foarte muncitori, iar românii vor să conducă Moldova.”)
– „Vorbiți în limba română, doamnă!”
– „Da eu nu vreu la limba română…”
– „Apoi duceți-vă la Rusia acolo dar …”
– „Dar nu la Rusia, eu aici m-am născut și de ce-mi trebuie mie Rusia ori România?”
– „De atâta că trebuie să vorbiți în limba română. Învățați limba de stat!”
– „La noi unica șansă ca să scăpăm de sărăcie și de corupție e Unirea cu România.”
Europa Liberă: Iată o altă doamnă a zis că în niciun caz Unire cu România.
– „Am văzut că ea-i împotriva Unirii și asta-i o părere foarte greșită.”
Europa Liberă: Dvs. ziceți „doar Unirea cu România”?
– „Doar Unirea cu România, asta-i unica șansă!”
Europa Liberă: Și întreaga societate moldavă e divizată, inclusiv atunci când vine vorba încotro, Moldova.
– „Eu nu știu de ce ei văd numai rău cu România, dar nu știu ce le-a făcut Rusia, ce le-a dat Rusia lor. Armata rusă stă în Transnistria, chiar acum eu am dus fetele la tabără la Molovata Nouă și acolo am trecut granița, cum se spune, punctul acesta de trecere la Transnistria, șed tancuri rusești, BTR-uri (transportatoare blindate de personal și muniții) și cu steaguri rusești. Apoi asta-i normal? Și tot în limba rusă, tot în limba rusă. Asta-i o întărâtare de neam…”
Europa Liberă: Dar acum se depun eforturi ca să se apropie cetățenii de pe un mal și altul ale Nistrului. Credeți în rezolvarea problemei transnistrene?
– „Rusia niciodată n-o să cedeze Transnistria, niciodată, fiindcă atunci când s-a început războiul de pe Nistru, ei de la bun început au știut că Moldova mai devreme sau mai târziu are să fie unită cu România și Transnistria e un punct strategic pentru dânșii. Noi niciodată n-o să vedem Transnistria înapoi.”
Europa Liberă: Asta-i la nivel de politică, dar la nivel de cetățean lucrurile par altfel?
– „Transnistria trebuie să fie a noastră, dar fără politică aici nici nu-i chip, nicio rezolvare nu se vede.”
Europa Liberă: În acești 27 de ani de independență, mai țineți minte câți președinți a avut Republica Moldova, câte guverne, câte parlamente?
– „Președinți… câți au fost? Trei președinți au fost – Snegur, Lucinschi, Voronin…”
Europa Liberă: A mai fost dl Timofti, este dl Dodon.
– „Da, da, corect. Pe Timofti eu iaca l-am uitat pe moment.”
Europa Liberă: Dar de câte ori s-au ales deputații în Parlament?
– „Nici nu știu de câte ori s-au ales, iaca nici nu vă pot spune pe moment, ca să nu vă spun greșit, minciuni…”
Europa Liberă: Dar legile pe care le-au adoptat deputații în Parlament v-au schimbat viața?
– „Viața până nu ți-o faci singurel… Poate puțin înspre bine a fost, dar, știți, în Moldova legea-i mai mult pentru guvernare, dar pentru cetățean legea n-aș zice că-i în favoarea omului.”
Europa Liberă: De ce această percepție?
– „Dar de ce? Fiindcă acum când s-au furat miliardele acestea, iaca, uitați-vă, numai oleacă de fum au făcut în țară și gata, nu se vede nimic rezultate. Dar de ce? De atâta că totul se ascunde, o mână pe alta o spală și acestea două mâini sunt justiția și politica. Toată justiția, cele mai principale ramuri din stat este numai o persoană care le ține. Acesta-i dl Plahotniuc. Asta e.”
Europa Liberă: De unde știți? L-ați cunoscut pe dl Plahotniuc, ați vorbit cu el? De unde știți că-i el?
– „Nu, nu, n-am vorbit, dar se vede din tot ce se face în țară.”
Europa Liberă: Ce se vede?
– „Dl Dodon fără înștiințarea dlui Plahotniuc nu face nimic, ceea ce îi spune dl Plahotniuc, aceea face și dl Dodon…”
Europa Liberă: De unde știți?
– „Știți, doamnă, până când nu iese scântei, nu iese nici fum. Se vede, chiar și cu ochiul liber se vede ce se face în țară.”
Europa Liberă: Ce vă doriți cel mai mult acum, în ajun de aniversarea a 27-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova?
– „Îmi doresc să trăiesc într-o țară liberă, fără corupție și să fie o clasă politică integră și pentru popor să fie. Iaca asta îmi doresc.”
– „Nu-i continuitate în politica noastră începând cu anul ‘90, dacă mergem cu Europa, cu Europa, nu și încolo, și încoace. De aici se încep toate problemele.”
Europa Liberă: Pe acești guvernanți îi alegeți dvs.
– „Pe acei care i-am ales totuna n-au trecut, că au fost oameni cum se cade. Și nu trec aceia, trec numai acei care îs impuși de cineva să treacă. Cei pe care-i au pe listă, ei îi au pregătiți. Și la toamnă – ce credeți? – tot așa o să fie. O să treacă acei care le convin lor.”
Europa Liberă: Și atunci decizia cetățeanului cât va valora?
– „Îi zero, îi zero, îi nimic decizia noastră.”
Europa Liberă: De ce?
– „De atâta că ei fac ce vor acum.”
Europa Liberă: Pe ce cale merge azi Moldova? Drumul ista îi greșit, îi corect?
– „Ați ajuns și la noi în Telenești, da? Vă ascultăm la radio. Calea… ce aveți în vedere?”
Europa Liberă: În 27 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova, ce a fost bine și ce a fost rău în stat?
– „Jumătate de Moldovă are grupă, parazitează pe spatele statului. Câmpurile acestea, tineretul acesta, vrea vreunul să pună mâna pe sapă? Nu vrea. S-a dus acolo în Italia și el, dacă are 20 de mii, aici dacă o să-i dea 15 el nu vine. Nu vine, înțelegeți? Că toți spun „să-mi vină copiii acasă, să-mi vină acasă”. Ei nu vin, dar trebuie să ne gândim că și noi să dăm ceva. Eu de unde să am pensie mare, dacă aproape toți îs duși? Acești care trebuie să lucreze și să dea la stat, ei s-au dus. La protestele astea, ce vedeți? Lume în vârstă. Noi n-am fost acolo, dar privim, că ni-i interesant. N-am mers că nu simțim că avem nevoie de așa ceva. Eu le spun acum și tot mă contrez cu lumea. Și când au fost boierii, tot erau săraci și bogați și așa o să fie. Cât o să fie lumea pe pământ, o să fie săraci și bogați, o să fie oameni deștepți și mai puțin deștepți și oameni mai harnici, și oameni mai lenoși.”
– „Te duci în satele acestea, plângi ce spune lumea…”
– „În satele acestea toți au mașini de spălat și toți trăiesc bine. Și mulțumim lui Dumnezeu, iaca cum trăim…”
– „Da, da, da… Jumătate de sat îi gol. Iaca am ieșit la pensie, am lucrat 26 de ani și ceva la poliție și am ieșit cu două mii și ceva pensie. Am fost la vreo trei războaie, Afganistan, Transnistria… Dar la aiștia le dau ajutoare sociale și, iaca, vine și încă face gălăgie pe la Oficiul poștal – „încă n-a venit ajutorul social”? Eu nu le-aș da nimic, ca Lukașenko. Lukașenko ați văzut ce face? Nu lucrezi nicăieri, plătește nalog (impozit), dacă nu plătești, te duci la pușcărie. Așa le-aș face și eu. Îl ia omul cu 250 de lei pe zi la lucru, îl hrănește la masă cu ce i-a lăsat Dumnezeu, la ora cinci termină lucrul. Dumneata ascultă ce spun eu. Și spune: „dar nu mă mai duc eu să-l îmbogățesc pe acela”. Uitați-vă câte locuri de lucru sunt. Iaca vin de la Orhei de la fabrica de cablaje de aici și-i roagă cu patru mii de lei salariu și nu vor să se ducă la lucru, că umblă terchea-berchea.”
Europa Liberă: Și încotro, Moldova?
– „Încotro? Ei, eu nu știu. Eu îs cu Europa, de pildă, eu, dar ar trebui cu toți să trăim bine. Că soțul meu toată viața-i în Rusia și să nu fi fost în Rusia n-aveam să-mi pot învăța copiii, n-aveam să-i însor. Eu îs de acord să fie și cu Rusia, și cu Europa. Să mergem și să fie frățește și o să fie totul bine.”
Europa Liberă: De ce Moldova îi țară săracă?
– „De atâta că corupția îi mare și buzunarele îs mari. Noi îi alegem și noi avem încredere într-înșii, dar ei au încredere în copiii lor și într-înșii și se îmbogățesc ei. De-amu noi nu știm pe cine să alegem. Data viitoare cred că nici nu vom pleca la alegeri. Iaca așa!”
Europa Liberă: Dar de ce-i atât de dificil să știi cui să-i dai votul?
– „Fiindcă lumea nu-i informată. Toate programele îs ale lor, ale lui Plahotniuc, ale lui cine acolo…”
– „Plahotniuc aista cât face pentru…”
– „Șor, dacă a deschis magazinul ista și se duce săracul și-și ia de 60 de lei, zice „bogdaproste, Doamne, că mi-am luat de 60 de lei, mi-am umplut sumka (geanta)”. De ce să nu-i zic eu un bogdaproste lui și Dumnezeu să-l păzească? Da, a furat, dar dă și la alții.”
– „Pe Șor să-l păzească Dumnezeu?”
– „Da!”
– „Acela trebuie închis deodată…”
– „Eiii, închis…”
– „Ne-a furat banii și acum îți vinde. Du-te la bază, că-i mai ieftin ca la dânsul.”
– „Dar care a furat și nu vinde nimic?”
– „Eu cu magazinele acestea nu-s de acord. Este bază și lumea trebuie să se ducă la bază.”
– „Dar de ce te duci la magazinul acela și cumperi?”
– „Eu la magazin la Șor n-am fost și nici n-am de gând să mă duc. Pâinea-i de 300 de grame.”
– „Auzi, matale, Șor o să fie până la alegeri. De atâta trăim așa că așa judecăm. După alegeri, iaca Leușeniul închide magazinul… Bilicenii vor să închidă magazinul. Se duce și-i pune înainte la magazin niște grecikă (hrișcă) cu pleavă și cu ce vrei, cu toate murdăriile și prostiile și după alegeri Șor are să se mântuie, magazinele au să fie închise și ai să șezi și ai să cânți din drâmbă, și ai să cauți câte o pâine prin Telenești, și ai să vii să-ți iei cu torba pâine.”
– „Eu o să-mi coc pâine, că lumea gospodină coace pâine.”
– „Apoi îți coci, dar nu-i vorba de mata, îi vorba de ceilalți și Șor aista al vostru. De atâta moldovenii iștia îs așa de proști, că așa judecă. Dar matale ți-aș mai spune, numai că…”
– „Da, ți-aș spune și eu…”
– „Taci, te rog, cu Șor al matale…”
– „Nu cu Șor al meu…”
Europa Liberă: Vă mai amintiți câți președinți a avut Republica Moldova?
– „Snegur, Lucinschi, Voronin și…”
Europa Liberă: Dar câte guverne, de câte ori ați ales deputații în acești 27 de ani de independență?
– „E mai greu de spus. Nu țin minte.”
Europa Liberă: Vă amintiți de câte ori ați mers să alegeți deputații în Parlament?
– „Eii, nu mai țin minte.”
– „O dată la patru ani.”
– „Asta-i îi sărăcie pentru popor cu alegerile acestea. Fiindcă cheltuielile de unde-s? Din buzunarele oamenilor.”
Europa Liberă: Organul legislativ trebuie să existe, trebuie să funcționeze, să voteze legi bune?
– „Dar cui să te jelui, n-ai cui să te jelui.”
Europa Liberă: Propuneți niște soluții. Cum vedeți dvs. îmbunătățirea situației în Republica Moldova?
– „Eu așa aș zice – să vină de peste hotare cineva și să schimbăm și Guvernul, și tot, tot, tot și să conducă țara un om străin.”
– „Un om străin, da. Știți, nici în România parcă nu-i așa, dar când a devenit Iohannis aista președinte, chiar ceva nou am văzut. Și dacă o să vină ceva nou…”
– „Tineri sunt. Doar avem peste hotare băieți deștepți.”
– „Da… au terminat institute, au terminat…”
– „Iaca dintr-aceia cineva să vină…”
Europa Liberă: Vă referiți la cei care fac parte din diaspora?
– „Da, din diaspora, de-ai noștri.”
Europa Liberă: Dar ei nu se grăbesc să vină în Moldova.
– „Poate toți nu, dar vreo câțiva… Iaca cu alegerile acestea care se apropie parlamentare tragem nădejde că cineva o să nimerească și în politică.”
Europa Liberă: Dar de ce ziceți că „cineva o să nimerească”? Dvs. o să fiți stăpânul buletinului de vot și decizia o să aparțină cetățenilor.
– „Da, eu socot că votul meu o să conteze și o să aibă însemnătate. Poate s-a schimba situația politică în țară.”
– „Votul – ați văzut și Dvs. – votul câteodată se și anulează.”
Europa Liberă: Ce-i doriți Moldovei?
– „Să înflorească, să fie așa frumoasă…”
– „Un trai mai bun măcar pentru copiii noștri, dacă pentru noi nu-i, așa eu socot.”
– „Traiul bun pentru copiii noștri îi în străinătate, că ei nu vor. Iaca ai tăi unde-s?”
– „Și în Anglia, și în Germania, și în Israel, dar eu, vă spun drept, vreau așa: să trăim cu toți bine, dar țara asta oricum trebuie condusă de niște oameni mai competenți, mai…”
– „…mai străini.”
Europa Liberă: Bună ziua!
– „Bună ziua! Radio Europa Liberă?!”
Europa Liberă: Da, Valentina Ursu sunt de la Radio Europa Liberă.
– „Dar eu vă cunosc, vă cunosc…”
Europa Liberă: Am venit aici, la Telenești, și în ajun de 27 august încercăm să vedem ce spun locuitorii, pe ce cale merge țara lor.
– „Avem două situații – integrarea europeană, Vest și, respectiv, piața rusească. Dacă vorbim în termeni sociali, oamenii nu fac diferența între Europa și Rusia, dar se orientează spre ideea de a le fi bine, deci de a-și asigura un trai decent. Personal mă orientez spre Uniunea Europeană, deoarece fac masterul în evaluarea programelor și politicilor publice europene, dar întotdeauna politicul a încercat și va încerca să facă dualitate, pentru că trebuie să fie opoziție și trebuie să fie partid de guvernare. Respectiv trebuie să se câștige electoratul într-un mod sau altul.”
Europa Liberă: Ce vor cetățenii Republicii Moldova de la politicieni?
– „Cetățenii se orientează spre corectitudine și transparență, cetățenii vor ca să trăiască într-o țară dezvoltată economic, să aibă un trai decent, să își poată crește, educa și învăța copiii acasă și nu cred că au nevoie de show-ul public care se face acum peste tot.”
Europa Liberă: Dar cei din vârful puterii asta spun, că fac tot ce le stă în puteri, depun eforturi ca să îmbunătățească viața oamenilor.
– „Deci, bunăstarea demnitarilor, guvernanților, și nu guvernaților. La noi politica, de fapt, nu răspunde intereselor cetățenilor, dar este strict business.”
Europa Liberă: Ce-i de făcut?
– „Să mergem la vot, astfel numai putem schimba lucrurile, doar astfel.”
Europa Liberă: Dar și aici, în piața de la Telenești, întâlnesc foarte mulți alegători care spun că au pierdut încrederea în toți și în toate și că nu mai sunt motivați să meargă să pună ștampila pe buletinul de vot.
– „Trebuie să avem spirit civic și să avem dorința de a schimba lucrurile, iar lucrurile pot fi schimbate doar prin vot. Orice regim odată și odată se termină, iar într-un final victorios iese poporul.”
– „Deci, noi cum am umblat în caloși de rezină și pantaloni de porosină (pânză de sac), așa o să umblăm și mai departe. Când eram încă copil, un om așa zicea: „noi trăim în țara sovietică și purtăm papuci de petică”.”
Europa Liberă: Și astăzi în ce papuci sunteți încălțată?
– „Tot de petică, numai că li s-a schimbat culoarea. Atunci erau cafenii, iar acum îs albaștri.”
Europa Liberă: Ce vă doriți cel mai mult?
– „Am dori să aibă lumea ce lucra și să tragă înapoi în țara lor, să vină pe la casele lor, să nu rămână casele pustii. (plânge) Mă doare, las’ să vină la locul lor, să aibă toată lumea ce lucra aici, în țară.”
– „De exemplu, dacă mă întreabă cineva dacă mă mândresc că-s cetățean al Moldovei, spun că deloc. Nu-s mulțumită deloc cu guvernarea din ziua de azi. Dacă ar fi fost să rămân cetățean al Greciei ori al Germaniei, apoi mai bine era. Nu, deloc nu mă mândresc! Cu ce să mă mândresc? Cu Plahotniuc să mă mândresc ori cu cine să mă mândresc? Că am ajuns că, Doamne ferește, câte impozite plătesc pentru pământ, că tot am și eu SRL și mă descurc foarte greu, foarte greu. Am credite și mă sună în toată ziua dacă întârzii o zi-două – bani, bani, dar de unde? Iaca stau la piață cu ce am, Dumnezeu mă vede.”
Europa Liberă: Dar ați făcut bani astăzi, de exemplu?
– „Astăzi am făcut 300 de lei. Ce faci cu 300 de lei? Dacă mă mai doare și pe mine capul, trebuie și un medicament pentru mine și spatele tot ne dor, tot ne mai trebuie niște medicamente. Spatele ne dor și pe mine, și pe bărbatul meu, că avem seră și muncim în seră. Tare greu ne-a fost de la început, dar ne-am întors din Grecia și-mi pare rău, și-mi pare rău, și-mi pare rău...” (plânge)
Europa Liberă: Și Dvs. vă dau ochii în lacrimi?
– „Trei copii în Grecia am și nu vrea niciunul acasă.”
Europa Liberă: Niciunul din cei trei copii nu vrea să revină în Moldova?
– „Nuuu! Mă văd pe mine că nu-s fericită, îs muncită, dogorâtă, chinuită și mă cheamă la dânșii. Dacă ar fi bine în Moldova, de ce se tot duc, se duc, se duc din Moldova? Câinele de bine nu fuge, tot de un băț și de-o ocară, și de-o sărăcie, și de-o foame. Numai pe strada noastră pe câți cunosc care au plecat, care aveau doi-trei copii, gata, îs duși. La ce să stea aici? Îi pustiu satul. Eu m-am întors în 2012 din Grecia și atunci încă mai aveai lume la care să-i dai „bună ziua!”, acum, practic, nu vezi pe nimeni pe drum, nu-i nimeni. Eu am un magazin pe care am să-l închid, că nu-s cumpărători, mai vine Șor în toată duminica cu magazinul; nu știu, nu-l poate controla nimeni pe dl Șor ce impozite plătește el, dar eu plătesc impozite din greu. Părinții nu ne-au dat, din nimic ne-am ridicat, iaca așa și o mână bună de gospodar, dacă ar pune mâna pe Moldova, din nimic s-ar ridica ceva.”
Europa Liberă: Dvs. trebuie să căutați aceste persoane care ar alcătui o mână de gospodar.
– „D-apoi noi trebuie că căutăm, dar eu trebuie să mă duc.”
– „Eu am făcut o alegere corectă, dar cine ne-a furat voturile, ce a trebuit Dodon să fie la putere? Și apoi tot așa, și tot așa, numai în greutăți ne bagă. Îi nedreptate și corupția zic că se termină, dar ea încă crește. Cum te-ai ruga la Dumnezeu în toată dimineața că trebuie să te rogi și să spui „Tatăl nostru”, așa și pentru țara asta trebuie să te rogi și să zici: „dă-ne, Doamne, azi, ca să putem trăi și mâine.”
* * *
Profesorul asociat la Universitatea Floridei Centrale din Orlando (SUA), istoricul dr. Vladimir Solonari, susține că drumul pe care merge Republica Moldova este unul greşit. Mai mult, cel care a fost deputat la Chișinău în anii 1994-1998 crede că oamenii politici au uitat că trebuie să reprezinte interesul național, interesul cetățenilor şi al țării.
Vladimir Solonari: „Sunt unele schimbări spre bine, dar schimbarea asta radicală spre bine încă nu s-a produs, se mai așteaptă. Cea mai mare problemă este lipsa de investiții și de dezvoltare economică, sunt numai câteva insule de dezvoltare și se simte și lipsa de acces la credite bancare…”
Europa Liberă: Moldova fără un milion de cetățeni e săracă sau câștigă totuși de pe urma acestui exod?
Vladimir Solonari: „Ar fi bine ca lumea să rămână aici, să-și găsească locuri de lucru și să trăiască mai bine. În special, lasă de gândit problema că tineretul pleacă peste hotare. Iaca vorbesc cu colegii mei din universități, ei nu au studenți; se închid grupele, se concediază profesorii. Aici este o degradare și cred că tineretul pleacă din Republica Moldova din cauză că nu vede aici perspectivă. Și eu îi înțeleg pe oamenii aceștia. Am fost la Soroca, fortăreața ceea frumoasă stă acolo, dar sistemul de canalizare cum a fost stricat acum zece ani așa a și rămas în asemenea hal, deși s-a făcut drum bun; cu banii americani s-a făcut drum bun, foarte frumos. Eu am fost impresionat, dar lipsește infrastructura. Așa că noi avem nevoie aici de investiții în infrastructură. În primul rând, să fim atractivi pentru investitori, pentru turiști, pentru oameni de afaceri. Nu putem spera la un miracol, dar cine știe. Iată aud peste tot locul problema corupției, corupția rămâne și cred că chiar cum se construiesc casele la Chișinău asta-i amprenta unei corupții mari la primărie. Unele cartiere ale Chișinăului îți fac impresia că se transformă în lumea a treia așa cum se construiesc.”
Europa Liberă: Ceea despre ce discută cel mai mult acum cetățenii – miza acestor alegeri parlamentare din toamnă și aceste două lumi paralele care s-au creat între politicieni și cetățenii de jos. Pentru ce să-și dea votul cetățeanul? E întrebarea care și-o adresează foarte des oamenii cu care stau de vorbă.
Vladimir Solonari: „Foarte corect. Vedeți că s-au făcut pași care distrug încrederea cetățenilor în sistemul politic la general și nu doar în sistemul politic, ci și judecătoresc cu anularea alegerilor la Chișinău e din cale afară. Cum se poate așa? Dar puterea, cum se vede, guvernanții nu cedează. Ei așa merg înainte.”
Europa Liberă: Și până unde se va merge?
Vladimir Solonari: „Iată aici e problema – până unde, cât se poate? Dar situația e revoltătoare și nu se întrevede ieșire, pentru că tupeul cu care acționează acei de la putere este ceva extraordinar, este ceva ieșit din comun și lipsit de sens. Ei guvernează ca și cum populația nu există, nu există votul, nu există ieșirea la votare. Noi facem ce vrem. Dacă vrem să rămână o persoană la Primăria Chișinău, o să rămână, indiferent cum va vota lumea. Dar ce mai este și asta, cum adică? Și atunci, pentru ce să votăm la alegeri parlamentare, cu ce scop, dacă totuna se produce impresia că se corup cei care vin în Parlament și pe urmă se fac coaliții de neprevăzut din cauza unor interese personale și de grup, dar nu de platforme electorale, de cum a votat lumea? Și atunci, într-adevăr, două lumi diferite – guvernanții procedează într-un fel, populația votează în alt fel.”
Europa Liberă: Și nu se mai intersectează interesele acestor două segmente?
Vladimir Solonari: „Și pe urmă, semnalul clar vine din Europa, dar spunem: „Nu vă deranjați că o să fie bine și noi facem ce vrem, și vouă vă va fi bine”.”
Europa Liberă: Credeți că pe moment sunt compromise valorile democratice?
Vladimir Solonari: „Eu cred că în mare măsură ele sunt compromise, fiindcă eu vorbesc cu lumea și lumea zice că nu este nicio ieșire decât prin proteste de masă…”
Europa Liberă: Da, revolta crește.
Vladimir Solonari: „Eu vin din afara republicii și mie îmi e greu să spun în ce măsură ea crește sau cum se spune la noi „mămăliga nu explodează” și eu sper că se va produce revoltă, dar, o, Doamne! Să dea Dumnezeu să fie una pașnică, dar se produce impresia că acei de la putere acum acționează ca și cum nici ei nu au alternativă decât să rămână la putere, pentru că, dacă vor fi scoși, vor fi puși la pușcărie. Eu nu știu în ce măsură asta-i corect, dar ei acționează va-bank. Este o situație destul de tragică și primejdioasă. Cred că și în Rusia tot la fel s-a creat situația, că Putin de acum se simte că el nu are altă ieșire decât să rămână la putere delimitat (râde), ca și cum este un zeu, nu un muritor de rând. Impresia mea este că ceea ce este acum în Republica Moldova, nivelul de corupție la care s-a ajuns acum, acapararea puterii de stat de către un grup sau de către chiar să spunem o persoană, nici nu mă așteptam, nici nu gândeam, nici nu puteam să-mi închipui, nici n-am citit niciodată ca o persoană să stea în umbră și să conducă prin toate puterile de stat cum vrea, face ce vrea…”
Europa Liberă: Dar la ce se reduce astăzi interesul național?
Vladimir Solonari: „La dezvoltarea din țară.”
Europa Liberă: Cine pune accent pe acest lucru?
Vladimir Solonari: „Asta nu știu…”
Europa Liberă: De aici se conturează această percepție a cetățenilor că țara lor nu are viitor?
Vladimir Solonari: „Da, ei văd corupția, ei văd lipsa de investiții, ei văd că alții pleacă, ei văd că lumea vine și spune că acolo-i mai bine totuși decât aici, vin și spun copiilor: „Plecați de aici, că nu aveți viitor aici”. Deci, un întreg complex de factori care acționează, care face că cetățeanul se gândește că e mai bine să fie afară.”
Europa Liberă: Dar cui i-ar fi avantajos ca statul acesta să nu aibă perspectivă?
Vladimir Solonari: „Mie mi se creează impresia că elita este coruptă și cinică, că ei nu se gândesc la interesul național. Iată, să furăm cât mai mult, ne asigurăm viitorul și o viață bună, un trai bun nouă și familiilor noastre, și copiilor noștri, dar ideea de bun comun, bun public nu prea s-a înrădăcinat la noi, așa că se acționează mai mult prin motive meschine decât naționale și rezultatul este distrugerea. Sunt unele țări în Europa în care nu s-a produs dezvoltarea, de exemplu, Italia de Sud, din cauza mafiei. Au luat regiunea în mână și nu se poate de făcut nimic, îi controlează pe politicieni, și lumea pleacă. Italia de Sud este pustie generație după generație și dezvoltarea nu se face, nu se produce. Și noi putem să nimerim în asemenea situație, este foarte posibil.”
Europa Liberă: Și atunci, în vârful puterii – când zic de vârful puterii, mă refer la guvernare și la instituția prezidențială – se încearcă de a acredita ideea că dușmanii Republicii Moldova sunt în exterior. Unii spun că este Estul, alții spun că este Vestul.
Vladimir Solonari: „Ei, prostii…”
Europa Liberă: Ce să înțeleagă omul simplu?
Vladimir Solonari: „Omul simplu trebuie să înțeleagă că problema este aici, în Republica Moldova. Trebuie să se producă o purificare a elitei politice, administrative și chiar și judecătorești, fără asta nu se poate de făcut nimic. Iată vă dau alt exemplu. Să luăm Statele Unite ale Americii. Statele Unite au avut o perioadă când în unele părți tot mafia controla foarte multe. De exemplu, la Chicago. La Chicago, în anii ’20-’30, era o teroare adevărată. Și totuși, prin unii procurori, judecători aceștia au fost prinși, judecați, condamnați, puși la pușcărie și totuși, nu este o situație ideală la Chicago nici pe departe, dar mult mai bună decât era atunci. Adică purificarea se putea produce. Să știți că mafia italiană și-a făcut un cuib la New York. Începând cu anii ’20, patru familii italiene au făcut un adevărat sindicat criminal și controlau în așa măsură, încât în anii ’60 influența politică a fost atât de mare, încât au impus Ministerului de Justiție (Departamentul de Justiție, ei îl numesc) o circulară ca cuvântul acesta – mafie – să nu fie folosit, că mafie nu există și este obijduitor pentru italieni. Și nu puteau face nimic. Până la urmă, totuși au implantat un spion al poliției (FBI) în sânul mafiei și a fost distrus acest sindicat. Adică se poate de făcut, dar trebuie ca să fie un efort și din partea societății, și din partea unor organe de securitate națională, să fie acolo oamenii de probitate, de integritate, dar fără asta, fără calitatea umană – să spunem așa – oricum s-ar numi o instituție, dacă oamenii care sunt acolo nu sunt oamenii care trebuie să fie acolo, nu se va produce nimic bun. Asta-i problema. Problemă de cinism și demoralizare, și de corupere. Trebuie instituții ale statului care vor lucra în mod cinstit, dar dacă au furat miliardul, cine a fost pedepsit la urma urmei? De ce numele celor care au fost numiți în raportul acela Kroll nu au fost publicate până la urmă?”
Europa Liberă: Deși lumea zice că e la suprafață totuși cine poartă vina pentru dispariția acestui miliard, doar că justiția rămâne restanțieră?
Vladimir Solonari: „Da, da, dar lumea doar nu este tâmpită. Până la urmă, înțelege ce se întâmplă. Vede că, dacă aceștia care-s oameni influenți, cu relații nu au fost judecați, condamnați, înseamnă că justiția ca atare nu este.”
Europa Liberă: Eu revin la alegerile parlamentare și miza acestor alegeri – e una geopolitică, se va specula cu votul geopolitic sau nu?
Vladimir Solonari: „Păi se va specula. Asta-i problema că se speculează și lumea crede. Iată exemplul cu decizia Parlamentului European arată că, de fapt, Europa nu are atât de mare influență cum cred oamenii de aici. Parlamentul European a spus, și ce? Plahotniuc a ignorat-o! Eu cred că așa și cu Putin, chiar dacă Putin vrea, până la urmă, nu poate. El a vrut „memorandumul Kozak”. Și ce a trecut? N-a trecut, pentru că există limită. Dar acum cu conflictul cu Ucraina influența s-a redus și mai mult, așa că lăsăm problemele acestea cu geopolitica la o parte și ne ocupăm cu problemele noastre, ale Republicii Moldova. Dacă lumea va umbla cu geopolitica aceasta, va fi prostită și mai departe. Eu altă soluție nu văd decât purificarea, moralizarea clasei politice și vieții publice din Republica Moldova. Lumea este demoralizată!”
Europa Liberă: Iar pe de altă parte, guvernarea încearcă să spună că face eforturi mari pentru a reîntregi cele două maluri ale Nistrului. Credeți că este o șansă rezolvarea acestei probleme care, iată, are 27 de ani?
Vladimir Solonari: „Dar ei toată vremea… Eu nu cred în asta, dar, mă rog, eu nu știu dedesubturile, dar totuși e bine că s-a deschis această punte.”
Europa Liberă: Podul de la Gura Bâcului?
Vladimir Solonari: „Da, podul de la Gura Bâcului, da.”
Europa Liberă: Dar acolo Tiraspolul oricum a pus un control – circulație există, dar trebuie să prezinți acte, trebuie să te înregistrezi…
Vladimir Solonari: „Da, da… Apoi prostiile acestea. La Odesa ca să ajungem ne trebuie cinci ore, pentru că lumea nu vrea nici să încerce să treacă prin drumul acesta, cel mai scurt, la Tiraspol și pe urmă la Cuciurgan. Nu vrea să meargă, pentru că-i vama. Ce fel de vamă mai este și acolo, ce controlează ei? Eu am trecut de câteva ori când mă duceam la Kiev și din Kiev cu autobuzul, Doamne…”
Europa Liberă: Dar vedeți perspectiva apropierii celor două maluri ale Nistrului?
Vladimir Solonari: „Văd pași așa, mărunți-mărunți, decât reintegrare adevărată. Cred că este un fel de diversiune a puterii, ca să distragă atenția de la problemele reale. Ar fi bine dacă eu m-aș înșela, dar așa mi se pare la momentul actual. Păi, să recunoaștem – chiar și pașii aceștia mărunți pot fi benefici pentru populație, pentru că, de exemplu, telefoanele noastre mobile nu lucrează acolo. Teritoriul e atât de minuscul, atât de micuț și ei au planuri diferite ale lor…”
Europa Liberă: Dar credeți că totuși Rusia într-un final va găsi de cuviință să-și retragă armata din stânga Nistrului?
Vladimir Solonari: „Nu se va produce nicio schimbare pozitivă în Rusia decât după plecarea lui Putin.”
Europa Liberă: Și până atunci armata din stânga Nistrului va staționa?
Vladimir Solonari: „Cred că da, pentru că Putin acum a intrat în situația că numai prin demonstrarea forței el își legitimează prezența la putere. Și din păcate, poporului rus treaba asta tare îi place, că el crede că, iaca, noi suntem puternici, dar eu cred că asta-i o prostie și, de fapt, Rusia a intrat în impas, că politica trebuie schimbată, relația cu Ucraina trebuie îmbunătățită imediat, fără nicio întârziere și atunci eu sper…”
Europa Liberă: Dar relația bună pe care o afișează Igor Dodon cu Vladimir Putin…
Vladimir Solonari: „Vai, lăsați cu Igor Dodon și cu Vladimir Putin. Nu cred.”
Europa Liberă: …poate să urgenteze o identificare a soluției pentru problema transnistreană?
Vladimir Solonari: „Nu, nu cred! Vedeți că în problema transnistreană – doar poate că Putin a învățat ceva după criza cu Ucraina – ei nu înțeleg nuanțele. Ei vor să țină țările acestea dimprejurul lor sub control total. Ei nu înțeleg că este mult mai bine să aibă relații pozitive, dar totuși fără control total din partea Rusiei. Și cred că criza ucraineană s-a produs în mare parte de atâta că Putin voia cu orice preț să aibă Ucraina a lui, să aibă el un control sută la sută, cum Stalin a procedat în Europa de Est după al Doilea Război Mondial. Adică, ceea ce el trebuia să pretindă erau relațiile de prietenie, dar totuși cu un respect reciproc. Iată stilul acesta eu nu văd că s-a schimbat la Putin și nu cred că Putin va accepta ceva mai mic decât „memorandumul Kozak”, care a dat totuși Tiraspolului, practic, un veto asupra deciziilor Chișinăului și Chișinăul nu va accepta acest lucru. Nu cred. Și nici Occidentul nu va sfătui Chișinăul să accepte asemenea plan. Acum, dacă Putin și-a schimbat năravul puțin și a învățat ceva după criza din Ucraina și acum va purcede la o politică mai nuanțată și mai flexibilă, eu sunt sceptic, pentru că îmi pare mie că Putin a intrat deja în situația când el și-a pierdut contactul cu realitatea; el deja nu înțelege ce se întâmplă în jurul lui, el se crede un fel de zeu. Se întâmplă cu dictatorii. Igor Dodon cred că face toate acestea din considerente electorale, pentru bazinul electoral, pentru că sunt oameni și foarte pro-ruși și pentru dânșii relațiile bune cu Rusia sunt un argument de forță, dacă el este bun pentru Putin, este bun și pentru noi. Și din cauza asta, el toată vremea demonstrează și insistă ș.a.m.d., dar în ce măsură asta are un efect politic asupra Transnistriei, eu nu prea cred în asta. De fapt, dl Hill a pus un accent mai mult pe interesele Sheriff, relațiile cu Plahotniuc, acestea semi-mafiotice sau chiar mafiotice. Dacă este așa, există posibilitatea pentru unele îmbunătățiri minore, dar nu de importanța asta globală de reintegrare…”
Europa Liberă: Are Moldova viitor?
Vladimir Solonari: „Uneori eu mă gândesc: dar pentru ce să existe Republica Moldova, să nu fie ea unificată cu România și să punem punctul? Pe de altă parte, când am trecut prin România am văzut zone dezvoltate, dar sunt și zone sărace. Noi dacă ne unim, ne unim cu cele sărace și pe urmă trebuie să reînvățăm atâtea lucruri – legile, atitudinile, abilitățile. Să vedeți că mă trage în Republica Moldova și eu vin din când în când, alții pleacă în alte părți, dar eu, iată, vin în Republica Moldova, îmi e bine aici și mă doare inima, dar eu nu pot să știu viitorul.”
Europa Liberă: Dar posibilitatea ca deputatul să ajungă să fie sluga poporului există?
Vladimir Solonari: „Asta depinde de fiecare…”
Europa Liberă: Votul acesta mixt va ajuta să vină deputatul mai aproape de grijile cetățeanului?
Vladimir Solonari: „Lumea e mai informată și mai pricepută la orașe, dar la sate cum se votează? Nu cu un sac de grâu sau cu o mie de lei? Fiindcă pentru unii de aici a da un milion, două milioane, trei milioane de lei nu e mare problemă pentru alegeri. Nu-i problemă deloc, de fapt.”
Europa Liberă: Ca să cumpere voturi?
Vladimir Solonari: „Ca să cumpere voturi, da, că au furat un miliard și a mai rămas ceva…”
Europa Liberă: Trebuie ridicată cultura politică?
Vladimir Solonari: „Oamenii nu cred, ei n-au încredere că legea funcționează, că legea are valoare nu numai în favoarea celor care cumpără judecători, procurori ș.a.m.d. Și de schimbat atitudinea aceasta eu cred că se poate, dar e foarte greu. Și asta depinde de toți. Încrederea reciprocă este de o valoare supremă pentru dezvoltarea economică. Dacă nu există încredere, dacă nu există așteptarea asta că, iată, eu investesc și asta va fi al meu și nu vor veni cei care acum sunt la putere și vor lua bunul acesta de la mine, îl vor confisca, îl vor transfera de la mine la un bandit, cum asta, atacurile…”
Europa Liberă: Raider…
Vladimir Solonari: „…raider s-au făcut. Atunci pentru ce să investesc? Și chiar dacă investesc, eu investesc prin ceea că eu mă gândesc la cumpărători, la consumatori sau mai mult la relații cu puterea ca să obțin favoruri, să obțin un fel de comandă de stat pentru construcția unui bloc, unui drum și să dau un otkat (cotă pentru cel care facilitează tranzacția) și pe urmă am să fac pentru mine un profit, dar nu pe business curat, onest, ci printr-un fel de corupere din nou? Eu cred că asta e cea mai mare problemă și geopolitica aceasta e diversiunea puterii. Și, din păcate, situația este de așa fel că se utilizează această diversiune cu o regularitate impresionantă. Și totuși are și influență asupra oamenilor. Cu cât timpul trece mai mult, noi vedem mai clar că, de fapt, pentru Plahotniuc toate acestea sunt vorbe – Rusia, Europa, Occidentul, una-alta... Manipulează și corupe și pe unii, și pe alții.”
Europa Liberă: Ca fost politician, ce sfaturi aveți pentru politicienii de azi?
Vladimir Solonari: „Nu am sfaturi, nu am sfaturi, doamnă, pentru că eu am dat sfaturi multe, dar am ajuns la concluzia că sfaturile acestea nimănui nu-i trebuie și atunci mi-am zis: pentru ce să mai dau sfaturile astea? Sunt foarte fericit că nu mai sunt în politica moldovenească, nu vreau, mă ocup cu ale mele, care îmi plac și sunt foarte fericit că pot trăi pe salariul meu cinstit și pot să fac ceea ce îmi place și gata. Simplul cetățean votează cu picioarele – pleacă, pleacă din țară. Voronin este unul din cei mai mari responsabili pentru ceea ce se face acum.”
Europa Liberă: Cine?
Vladimir Solonari: „Voronin! Pentru că Plahotniuc de unde s-a luat? Eu când am fost în republică nici n-am știut de existența acestei persoane și nu i-am auzit numele, dar iată cum a crescut. Ceea ce lumea spune este oribil, prin ce metode el s-a implicat în relațiile de încredere cu Voronin, cu Oleg Voronin, ce metode și cum a ajuns să controleze cred că banii mai întâi, pe urmă prin șantaj. Deci, asta unde s-a făcut? În ce perioadă? Sub controlul cui? Sau ce el a crescut succesorii la partid? El a luptat toată vremea ca să rămână el pe veșnicie. Adică l-a crescut pe Plahotniuc și n-a crescut pe niciun politician. Dar atunci, cine este vinovatul cel mai tare în Republica Moldova? Cine? Eu cred că el. El a venit la putere în perioada cea mai favorabilă din punct de vedere economic, înainte de conflictul Rusiei cu Ucraina. Totuși și pe noi ne-a afectat economic. A fost o perioadă de creștere de zece ani de zile neîntreruptă, a fost un fel de miracol economic și în loc de a crea instituțiile acestea, statul de drept, el a acaparat puterea și l-a crescut pe Plahotniuc, care pe urmă l-a înlocuit și acum îi controlează pe toți. Atunci, ce trebuie să gândesc eu despre Voronin? Voronin este cel mai mare responsabil. E foarte, foarte negativă influența lui Voronin și a erei lui asupra noastră. Eu vorbesc cu oamenii și ei zic că, „iată, cu Voronin a fost mai bine”. Din păcate, lumea așa crede că a fost mai bine, dar asta a fost o perioadă scurtă, dar ce a venit mai pe urmă? Pe Plahotniuc îl atinge? Niciodată nu-l atinge!”