Valentina Ursu discută cu Dorin Dușceac, vicepreședintele Partidului Unității Naționale, unul din liderii diasporei moldoveneşti de la Paris, cercetǎtor la Comisariatul pentru energie atomicǎ din Franţa.
Europa Liberă: Cum se văd realitățile din Republica Moldova, aceste evoluții de pe scena politică, mai ales după ce a fost această rezoluție adoptată în Parlamentul European ca să fie sistată asistența financiară pentru Republica Moldova și după reacțiile care au venit din partea guvernanților, spunând că și UE poartă vină, pentru că nu a fost reformată justiția, iar pe de altă parte, s-au făcut declarații și mai tari că s-a tăiat din hrana copiilor de la grădinițe, din salariile pedagogilor?
Dorin Dușceac: „În primul rând, nu Uniunea Europeană trebuia să fie cea care reformează justiția în Republica Moldova. Uniunea Europeană a făcut tot ce a fost posibil, ba chiar și mai mult pentru ca în ultimii cel puțin opt-nouă ani de zile acest lucru să se întâmple cu adevărat. Din păcate, s-a ajuns într-un punct în care Uniunea Europeană este obligată să ia anumite măsuri foarte dure și asta este o consecință nu tocmai fericită, dar absolut normală la ultimele evenimente care s-au întâmplat în Republica Moldova. Este evident că țările occidentale, care se bazează – toate, absolut toate, fără nicio excepție – pe democrație, adică pe expresia liberă a poporului, a celor care sunt cetățeni și care au drept de vot, nu pot accepta ca în vecinătatea lor una din țările care până recent era considerată a fi o campioană în implementarea reformelor europene să ajungă la un punct de cotitură de acest fel.”
Europa Liberă: Și în continuare dialogul moldo-comunitar cum se va dezvolta?
Dorin Dușceac: „Se va dezvolta cu foarte multe suspiciuni din partea Uniunii Europene, fiindcă nu este prima dată când un astfel de derapaj democratic se întâmplă în Republica Moldova. Este incontestabil cel mai grav dintre toate care au avut loc în ultimii ani. Acest derapaj constituie o demonstrație a faptului că nu era vorba doar despre niște incidente sau despre niște chestii neprevăzute și de acum încolo nimeni nu mai poate să spună că s-a întâmplat dintr-o greșeală, este dovada unei atitudini, a unei lupte sistematice împotriva democrației. Sistarea ajutorului bugetar pentru Republica Moldova nu este un lucru deloc fericit și oamenii vor fi primii care vor avea de suferit. Asta înseamnă fie stoparea, fie amânarea pe un termen nedeterminat a unor proiecte foarte importante pentru Republica Moldova, proiecte care în mod normal trebuiau să aibă o serie de consecințe directe și imediate asupra vieții oamenilor simpli. E vorba și de proiecte de infrastructură, și de proiecte de asigurare a egalităților, și de proiecte de promovare a drepturilor omului ș.a.m.d. În toate sferele, în toate domeniile Republica Moldova are nevoie de ajutor și iată că, din păcate, a făcut „tot ce i-a stat în putere” ca să fie privată de un astfel de ajutor.”
Europa Liberă: Admiteți o alianță postelectorală între Partidul Democrat și Partidul Socialiștilor, s-ar pregăti terenul pentru o asemenea coaliție?
Dorin Dușceac: „Avem la dispoziție o serie întreagă de indici care demonstrează anume acest trend. Evoluțiile din ultimele luni, dar chiar și din ultimii doi ani indică în mod clar că ne orientăm înspre un sistem de tip bipartit, adică acolo unde există un partid foarte mare de dreapta și un partid foarte mare de stânga. Din câte am știut până acum, Partidul Democrat nu este un partid de dreapta, este și membru al Naționalei Socialiste, se autodefinește prin statutul și programul său ca și un partid de centru-stânga. Deci a construi un sistem bipartit cu două partide de stânga este nu doar complicat, mi se pare chiar o inepție.”
Europa Liberă: Și se va apropia Republica Moldova mai mult și mai tare de Federația Rusă? Ce evoluții anticipați?
Dorin Dușceac: „Gândesc și eu că ne orientăm astfel spre un sistem care din ce în ce mai mult seamănă cu unul cu așa-numită democrație hibridă, adică atunci când cuvintele mari, valorile europene, valorile occidentale clasice ale democrației, ale liberalismului sunt evocate în permanență de către factorii de decizie care se află în vârful piramidei puterii, însă în realitate este cu totul altceva. Dacă este să urmăriți cu atenție presa din Federația Rusă de astăzi, păi veți observa că regimul lui Vladimir Putin continuă să afirme faptul că Rusia este o democrație, că este o democrație de tip liberal, capitalistă ș.a.m.d., realitatea însă este foarte diferită. Din păcate, riscăm să ajungem și noi într-un timp mult mai scurt decât Federația Rusă, fiindcă statul este mult mai mic, deci este vorba de o inerție mult mai mică, deci într-un timp mult mai scurt riscăm și noi să ajungem într-o situație în care cuvintele pronunțate la un nivel foarte înalt nu mai au niciun sens, nu mai reprezintă realitatea obiectivă și sunt utilizate doar pentru ca să fie afirmată în mod oficial, în mod oficios apartenența la o anumită civilizație, dar realitatea este cu totul alta.”
Europa Liberă: Și ce vor decide alegerile parlamentare, care e miza lor?
Dorin Dușceac: „Problema nu este cine va câștiga alegerile, problema este cine le va valida. Suntem nevoiți iarăși să parafrazăm o frază…”
Europa Liberă: Nu contează cine votează, contează cine numără voturile?
Dorin Dușceac: „Exact! O frază celebră, care este atribuită lui Stalin și iată că am ajuns să ne conducem de principii care sunt apropiate de cele ale stalinismului. Și spun asta cu mare durere și cu mare disperare, fiindcă suntem totuși în anul 2018, la mai mult de jumătate de secol de la dispariția celui mai sângeros tiran de pe fața pământului din toată istoria omenirii și în urma căruia am avut noi, basarabenii, noi, românii moldoveni, să suferim enorm de mult, așa că cetățenii vor vota, își vor exprima votul, dar decizia finală va aparține instanțelor de judecată și în condițiile unei justiții care este foarte departe de a satisface criteriile de independență și de profesionalism, mi-e frică să nu ajungem în situația în care rezultatele validate să fie total diferite față de rezultatele adevărate, adică expresia voinței poporului să fie totalmente neglijată.”
Europa Liberă: Pentru că faceți parte din diaspora, o să vă întreb: pe cât de motivant rămâne a fi acum pentru cetățeanul Republicii Moldova din afară să meargă să-și exercite dreptul la vot?
Dorin Dușceac: „Am spus-o în repetate rânduri: diaspora Republicii Moldova este una tânără, tânără de două ori – în primul rând, fiindcă vârsta oamenilor este nu foarte înaintată, au plecat cu precădere oameni tineri din Republica Moldova și doi: au plecat recent, adică este o diasporă constituită recent. Prin urmare, e vorba în cea mai mare parte de cetățeni care încă mai sunt legați foarte puternic de țara lor de origine, de pământurile de unde au plecat. Iată de ce, chiar și așa, în condițiile actuale diaspora va rămâne pentru următorii cel puțin 10 sau 20 de ani, sau 30 de ani diaspora va rămâne extrem de implicată, extrem de atentă la evoluțiile din Republica Moldova și diaspora, în pofida oricărui regim care s-ar instala la Chișinău, diaspora va fi totuși aproape de Republica Moldova în sensul de susținere a celor rămași acasă, nu neapărat și în niciun caz susținerea guvernării, dar ajutor, sprijin pentru cei rămași acasă, pentru că cel puțin în ultimii 15 ani toate statisticile arată că sprijinul financiar al diasporei a fost unul absolut necesar pentru menținerea Republicii Moldova pe o linie de plutire din punct de vedere financiar, în primul rând.”
Europa Liberă: Întrebarea mea era dacă alegătorii din diaspora vor merge să-și exercite dreptul la vot sau că au pierdut și ei încrederea în clasa politică, în instituțiile statului și mai degrabă se întreabă dacă mai merită să ajungă la urna de vot.
Dorin Dușceac: „Invalidarea alegerilor pentru Primăria municipiului Chișinău a produs o acumulare de energie în diasporă, energie care va merge în direcția unei participări masive la vot. Oamenii, bineînțeles, nu sunt mulțumiți de astfel de decizii, oamenii au protestat. Am fost printre participanții și chiar organizatorii la un moment dat ai unui astfel de protest la Paris acum câteva săptămâni și am simțit discutând cu oamenii care au venit la protest – și au venit în număr foarte mare, au fost câteva sute de persoane – am simțit în mod clar că intenția este să iasă la vot la alegerile parlamentare, chiar dacă mulți dintre ei se întrebau: pentru ce ne mai folosește să ne ducem să votăm, dacă în ultimă instanță decizia poate să fie cea de anulare pur și simplu a votului respectiv? Trebuie să ne dăm seama de faptul că în diasporă participarea propriu-zisă la vot este de multe ori sinonimă cu cheltuieli financiare destul de importante, fiindcă nu toată lumea locuiește în capitala țării respective sau într-un oraș mare unde există un consulat sau un birou de vot, respectiv mulți oameni cheltuie zeci, sute de euro pentru a se deplasa. Este un efort financiar, este un efort de timp pe care nu toată este neapărat gata să-l facă, dar există acea energie de protest foarte vizibilă, foarte clar exprimată și de cele mai multe ori în regimurile democratice sau parțial democratice, cum este cel din Republica Moldova, anume energia de protest a fost capabilă să răstoarne situații scrise din timp.”
