Dincolo de știri | Criza din „geamantanul fără toartă”

Invitații podcastului spun că autoritățile R. Moldova nu pot ignora sub nicio formă eventualitatea unei crize umanitare în regiunea transnistreană și că trebuie să aibă pregătite soluțiile necesare pentru a pune la adăpost cetățenii.

Starea de urgență în sectorul energetic cerută de guvernul de la Chișinău este justificată și necesară, dar trebuie privită și ca un răspuns la o nouă „stratagemă”, la o nouă „diversiune” rusească împotrivă guvernării Republicii Moldova, consideră analiștii politici Igor Boțan și Nicolae Negru, interlocutori permanenți în podcastul Europei Libere „Dincolo de Știri”.

Your browser doesn’t support HTML5

Criza din „geamantanul fără toartă”

Autoritățile moldovene trebuie să ia toate măsurile posibile pentru a face față riscurilor majore pe care le presupun circumstanțele și acțiunile Rusiei la adresa securității energetice a Republicii Moldova, consideră ei. Iar o posibilă criză umanitară în regiunea transnistreană – urmare a încetării tranzitului de gaze prin Ucraina din 1 ianuarie și condițiilor inacceptabile pentru Chișinău pe care le pune Gazprom ca să livreze gaze pe căi alternative – trebuie tratată cu precauție.

„Kremlinul țintește în Chișinău, ci nu în Tiraspol”, remarcă Igor Boțan. Potrivit lui, „scenariile sumbre” de catastrofă umanitară în stânga Nistrului și Tighina (Bender), asupra cărora avertizează unii oficiali moldoveni, sunt „niște exagerări”, inclusiv „pentru a pune în evidență că guvernul de la Chișinău are grijă de concetățeni care locuiesc pe malul stâng al Nistrului”.

Analistul consideră puțin credibil ca Federația Rusă să „renunțe” la Transnistria după ce „a pompat în regimul de la Tiraspol zeci de miliarde de dolari pentru a-l menține pe linia de plutire”. În aprecierea sa, Moscova „caută acum motive ca să livreze gaze doar pentru, exclusiv, consumul intern al Transnistriei”, în felul acesta pedepsind Republica Moldova. Adică așa încât, în ajun de alegeri, Republica Moldova să procure energie electrică pe piața europeană la prețuri de două ori mai înalte, „ceea ce va supăra foarte mult alegătorii în ajunul campaniei electorale”.

„Eu văd un astfel de scenariu pentru că, altfel, nu pot să-mi închipui de ce [vicepremierul pentru Reintegrare] Oleg Serebrian are mai multă grijă de transnistreni decât administrația de la Tiraspol, care a fost - așa - foarte calma până când, iată, pe 9 decembrie, a binevoit să adopte și ea o decizie privind introducerea stării de urgență în economie”.

Și Nicolae Negru observă „calmul” suspect al autorităților de la Tiraspol în fața unei aparent inevitabile crize, inclusiv umanitare, de creare a căreia acuză Chișinăul, sugerându-i să negocieze cu Moscova dintr-o poziție mai închinată.

În opinia sa, văzând că metodele anterioare pe care le-a aplicat Republicii Moldova pentru a o deturna din calea europeană „nu mai funcționează”, Moscova nu s-ar sinchisi să arunce acum „geamantanul (transnistrean) fără toartă” în brațele Chișinăului.

Analistul crede că, dacă regiunea ar fi împinsă acum, pe nepusă masă, cu tot ghemul de probleme, „în arealul electoral și legislativ” al Republicii Moldova, „totul se schimbă”, „raportul de forțe se schimbă” și ar fi o „complet altă situație”.

Your browser doesn’t support HTML5

„Kremlinul face probleme, noi le rezolvăm”. Puterea introduce stare de urgență, iar opoziția e nemulțumită

Completându-l pe interlocutorul său, Igor Boțan menționează că, în calculul mai nou al Moscovei, ar putea prevala și rațiunile că „decât să-i dai lui Ilan Șor 20 sau 50 de milioane de dolari într-o campanie ca să o manipuleze, /.../ dai Transnistriei gaze ca să se mențină pe linia de plutire, dar ca să nu poată produce energie electrică pe care ar putea să o procure Chișinăul la preț de două ori mai mic decât prețul de piață. Și această lovitură poate fi mult mai dureroasa, decât pomparea banilor în rețeaua Șor...”.

Cei doi interlocutori permanenți ai podcastului au mai subliniat că autoritățile Republicii Moldova nu pot ignora sub nicio formă eventualitatea unei crize umanitare în regiunea transnistreană și că trebuie să aibă pregătite soluțiile necesare pentru a pune la adăpost cetățenii. Totodată, însă, acestea trebuie „să aibă și dexteritatea” să ofere toate explicațiile cuvenite că, așa cum a stabilit Curtea Constituțională, dar și CtEDO în mai multe hotărâri, regiunea transnistreană este efectiv controlată de Federația Rusă, care în consecință poartă „responsabilitatea pentru eventuale cataclisme umanitare pe teritoriul ocupat”.

Alte teme ale noului episod, înregistrat pe 6 decembrie:

  • În România, Curtea Constituțională a anulat pe 6 decembrie turul I al alegerilor prezidențiale. Întregul proces electoral, de această dată ferit, după cum se speră, de interferențe de sorginte rusească, urmează să fie reluat la o dată ce va fi stabilită ulterior.
  • La Chișinău, demitere „subită” a ministrului Energiei, a șefului întreprinderii de stat Energocom și a unui membru al Consiliului de Observatori al Moldovagaz.
  • Un nou sondaj de opinie prezentat la Chișinău: cât de autentic proeuropean se regăsește în intențiile de vot ale alegătorilor deciși viitorul legislativ?

Un episod nou al podcastului „Dincolo de Știri” este înregistrat în fiecare joi, la prânz, și este difuzat în fiecare vineri. Podcastul este publicat pe site-ul Europei Libere, pe Spotify și pe YouTube. Pentru a nu rata niciun episod, abonați-vă!