Dincolo de Știri | De ce este necesară reforma administrativă în R. Moldova

Eugenia Crețu, gazda podcastului „Dincolo de știri”, alături de analiștii Igor Boțan (stânga) și Nicolae Negru, în studioul Europei Libere de la Chișinău.

Fără a reorganiza administrația publică locală, R. Moldova nu se poate moderniza: primăriile mici abia dacă se întrețin și nu pot construi drumuri, apeducte sau sisteme de canalizare. Este una din explicațiile invitaților podcastului „Dincolo de Știri”, analiștii Igor Boțan și Nicolae Negru.

Conceptul reformei administrative, prezentat de Guvern pe 8 aprilie, prevede că R. Moldova va avea doar 10 raioane în loc de 32, câte sunt acum, iar fiecare primărie va trebui să aibă nu mai puțin de 3.000 de locuitori, după amalgamarea voluntară a localităților și până la alegerile locale din toamna anului 2027. Acum, peste 87% din cele 892 de primării din R. Moldova au sub acest prag.

„E logic, într-un fel. Niciun stat din Europa nu are o structură atât de fragmentată ca R. Moldova. […] Este foarte puțină populație în aceste raioane și ele nu pot supraviețui sub povara administrativă și financiară care le revine. Trebuie să întrețină un aparat birocratic foarte mare și, neavând întreprinderi, neavând industrie, nu pot rezista”, comentează Nicolae Negru. El precizează că până la 90% din banii raioanelor vin din bugetul central, al R. Moldova.

Chiar și cu transferuri de la stat, primăriile mici – mai spune analistul – abia dacă își pot plăti angajații și facturile, nu pot dezvolta infrastructura și nici nu pot atrage proiecte europene, deoarece nu pot aduce contribuția localității, obligatorie în astfel de proiecte, și nici nu au specialiști care să le scrie.

„În aceste condiții, putem vorbi despre dezvoltare, despre civilizare, europenizare?”, se întreabă Nicolae Negru.

La rândul său, Igor Boțan dezminte una dintre sperietorile vehiculate de opoziție – că, în urma comasării, vor dispărea sute de sate. El amintește că în R. Moldova există peste 1.600 de localități, dintre care circa 700 nu au primării și fac parte din comune sau din municipii, adică „sunt deja amalgamate”.

Totodată, comentatorul aduce exemple relevante pentru R. Moldova. „Ultimul exemplu în Uniunea Europeană este cel al Greciei, care, în ultimii 15 ani, efectuează o reformă cardinală a administrației publice locale și, cu o populație de patru ori mai mare decât R. Moldova, a ajuns la 300 de municipalități. Cetățenii sunt foarte mulțumiți, cu excepția celor care locuiesc, într-adevăr, în localități foarte, foarte mici, care sunt date uitării”, spune Igor Boțan.

Your browser doesn’t support HTML5

Negru și Boțan, despre reforma administrativă, candidatul PAS în Chișinău și tradiția focului haric

Alte subiecte discutate în această ediție:

  • Partidul Acțiune și Solidaritate își caută deja candidatul pentru funcția de primar al Chișinăului, printre opțiunile discutate fiind miniștrii Vladimir Bolea și Gheorghe Hajder. Ce șanse au cei doi să cucerească, în 2027, capitala?
  • În pofida războiului din Orientul Mijlociu, cele două biserici ortodoxe din R. Moldova aduc și în acest an, de Paște, Lumina Sfântă de la Ierusalim. De ce este atât de importantă această tradiție și cum a ajuns o competiție dintre mitropolii?

În podcastul „Dincolo de Știri”, explicăm și punem în context cele mai importante evenimente ale săptămânii, împreună cu invitații noștri permanenți, analiștii Igor Boțan și Nicolae Negru. Un episod nou apare în fiecare sâmbătă dimineața, pe YouTube și pe pagina noastră moldova.europaliberă.org.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te