Parlamentul a denunțat pe 2 aprilie, în lectură finală, acordul de constituire și statutul CSI, pecetluind astfel ieșirea Republicii Moldova din această organizație controlată de Federația Rusă.
Pentru Nicolae Negru, acest pas este „inevitabil”, în contextul eforturilor Republicii Moldova de a adera la Uniunea Europeană. „Nu poți să fii concomitent și în CSI, și în Uniunea Europeană. Și asta a spus-o, de altfel, și Putin pe 1 aprilie, la întâlnirea lui cu premierul Armeniei, Pașinian, fiindcă și Armenia vrea să intre în Uniunea Europeană. Putin i-a zis că «Nu puteți sta pe două scaune, trebuie să alegeți»”, observă analistul.
Cele două comunități sunt foarte diferite, mai spune Negru: „CSI este un spațiu al războiului, al confruntărilor, al nerespectării tocmai a principiilor care au fost înscrise în statutul și în acordul de constituire al CSI, inclusiv privind inviolabilitatea frontierelor, rezolvarea unor conflicte pe care pașnică, zona de comerț liber”.
La rândul său, Igor Boțan atrage atenția la cele mai recente evenimente. „În fiecare lună, teritoriul Republicii Moldova este survolat de drone rusești, a fost acel incident de la Novodnestrovsk, a fost incidentul recent de la linia Isaccea-Vulcănești. Rusia nu recunoaște nimic. Și în astfel de circumstanțe, [...] la ce bun mai e nevoie să ne găsim în această comunitate?”, se întreabă comentatorul.
Rusia, prin gura purtătoarei de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zaharova, a comentat că, ieșind din CSI, R. Moldova „nu va face decât să-și agraveze situația social-economică” și a avertizat că nu-i va permite să rămână în alte aranjamente ale CSI.
Cei doi analiști spun, însă, că R. Moldova „practic nu are ce pierde”, deoarece are încheiate acorduri bilaterale cu majoritatea statelor CSI. Totodată, R. Moldova intenționează să rămână în câteva acorduri ale CSI utile pentru cetățenii săi – în domenii ca protecția socială, cultura sau educația, de exemplu, privind recunoașterea reciprocă a stagiilor de muncă, pentru pensii, sau a diplomelor de studii.
„Se spune că vor avea de suferit cetățenii noștri care lucrează în Rusia, de exemplu. Nu vor avea, dacă Rusia va respecta acordul bilateral semnat cu R. Moldova. Dacă va vrea să se răzbune, da, desigur”, afirmă Nicolae Negru.
Nici din punct de vedere economic, ruperea relațiilor cu CSI nu ar însemna o lovitură pentru R. Moldova, spun comentatorii. Exporturile către țările CSI reprezintă acum doar 5,9% și în Rusia – 3%, în timp ce cele spre Uniunea Europeană – 67,5%, adică mai mult de două treimi din totalul exporturilor Republicii Moldova.
„Dacă e vorba să alegem, alegem două treimi sau trei procente? Dacă Zaharova va pune problema în felul acesta, că rupem cu totul relațiile economice, tocmai că o să le fie mai rău cetățenilor ruși, nu nouă. Noi avem deja piață de desfacere, dar cetățenii ruși, care au fost obișnuiți cu vinurile noastre, chiar dacă le-au călcat cu buldozerele, cu merele și cu bomboanele noastre, ei vor avea de pierdut”, explică Nicolae Negru.
Iar în cazul în care Rusia va introduce embargo pentru produsele moldovenești, așa cum a mai făcut-o nu o singură dată, R. Moldova va putea să răspundă de aceeași manieră, susține Igor Boțan.
Alte știri discutate în această ediție:
- Aflat într-o vizită la Moscova, socialistul Igor Dodon a spus că vrea să provoace alegeri anticipate, „astfel încât la conducerea țării să ajungă forțe patriotice, capabile să construiască relații echilibrate cu toți partenerii noștri, inclusiv cu Federația Rusă”. Înseamnă asta că Dodon a redevenit „omul Moscovei” în R. Moldova, după retragerea oligarhului Ilan Șor?
- Premierul Alexandru Munteanu a fost la București, unde a vorbit cu președintele și premierul României „despre relația tot mai strânsă” dintre cele două state, care „se vede în proiecte comune pentru cetățenii noștri, dar mai ales în sprijinul reciproc pe care ni-l oferim în momente de grea încercare”. În ce constă acest „sprijin reciproc”? Cum îi este de ajutor R. Moldova României?
- Chiar dacă linia electrică Isaccea-Vulcănești, avariată în urma unui atac rusesc în Ucraina, a fost reparată și repusă în funcțiune, Guvernul mai menține starea de urgență în sectorul energetic. Această stare de urgență practic nu a fost resimțită de cetățeni, – lumina nu s-a stins, iar curentul nu s-a scumpit, ba dimpotrivă, s-a ieftinit cu câțiva bani. Înseamnă asta că autoritățile au lucrat atât de bine sau a fost o criză „umflată”?
În podcastul „Dincolo de Știri”, explicăm și punem în context cele mai importante evenimente ale săptămânii, împreună cu invitații noștri permanenți, analiștii Igor Boțan și Nicolae Negru. Un episod nou apare în fiecare sâmbătă dimineața, pe YouTube și pe pagina noastră moldova.europaliberă.org.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
