Dinu Gîndu: „Unirea ar putea genera în 10 ani o dublare a Produsului Intern Brut al României”

Finanțări de sute de mii de euro acordate nu guvernului, ci direct primăriilor pentru proiecte concrete, verificarea severă a cheltuirii banilor, direct de la București, strângerea colaborărilor inter-instituționale cu România, burse pentru absolvenții moldoveni din România care doresc să se întoarcă în R. Moldova: principalele idei ale noii strategii PNL România pentru Republica Moldova. Potrivit vicepreședintelui PNL Diaspora pentru Moldova și Ucraina, Dinu Gîndu, unul dintre autorii strategiei care se întinde pe 16 pagini, anul 2018, anul centenarului Marii Uniri, este pentru PNL anul începerii numărătorii inverse în marele proiect al revenirii Basarabiei la Patria Mamă, România. „Potrivit strategiei noastre, în maxim 10 ani, unirea cu România va fi posibilă”, afirmă Dinu Gîndu, într-un interviu acordat în exclusivitate Europei Libere.

Interviu cu vicepreședinte al PNL pentru Republica Moldova și Ucraina, Dinu Gându

Europa Liberă: Dinu Gîndu, vicepreședinte al Partidului Național Liberal (PNL) pentru Republica Moldova și Ucraina, un politician tânăr și foarte atașat și de evoluția europeană a R. Moldova după independența de Uniunea Sovietică, fost lider al Ligii Studenților din România, bun venit la Europa Liberă! Împreună cu alți colegi sunteți autorul unui proiect al PNL pentru Republica Moldova. Pare că ați găsit o soluție de unire rapidă cu România. Despre ce este vorba?

Dinu Gându despre viziunea PNL pentru Republica Moldova

​

Dinu Gîndu: „Eu am coordonat activitatea Ligii Studenților pentru Secţiunea 3, Sudul Basarabiei, respectiv Ucraina, Secţiunea 2, Basarabia, respectiv Republica Moldova, și Secțiunea 1, Nodul Bucovinei. Am intrat relativ recent în politică, de trei ani, în PNL, pentru că este partidul care a făcut România Mare, puternică, „dodoloață”, pentru că era un partid foarte bine ancorat în relațiile cu Casa Regală a României și pentru că există o echipă de oameni în care am încredere și cu care pot face ceva bun pentru Basarabia, poate chiar unirea cu România într-un termen mai scurt.

Când am refăcut organizația pentru R. Moldova, eram președinte al organizației (n.a. organizația PNL R. Moldova), după care am devenit secretar general pentru diaspora și apoi vicepreședinte pentru R. Moldova și Ucraina. Referitor la relația României cu R. Moldova, viziunea PNL, desigur, noi am propus un document scris. Alături de profesorul Radu Carp de la Universitatea din București și Viorel Badea, președintele PNL Diaspora, am scris programul PNL pentru R. Moldova, asumat de partid în Biroul Politic. Înainte aveam doar două mențiuni despre R. Moldova în programul PNL, iar acum avem 16 pagini destul de bine condensate.

Am propus acest proiect spre dezbatere tuturor partidelor parlamentare din România, pentru a-l îmbunătăți și a-l asuma ca proiect de țară, care ar putea fi numit Pactul de la Snagov pentru Basarabia. În acest proiect se află o serie de instituții care pot genera o unire firească între România și R. Moldova, în condițiile în care ne dorim ca oamenii din Basarabia, indiferent de etnia pe care o au, și cei din România, să trăiască mai bine. Împreuna putem, există calcule făcute de institute de cercetare ale Academiei Române, cum este Fundația Universitară a Mării Negre. Eu însumi am scris o lucrare comparativă. Pe scurt, o unire ar putea genera în 10 ani o dublare a Produsului Intern Brut al României. Să nu uităm că, la ora actuală, în România, este cu deficit măsurat de un milion de locuri de muncă.

Dinu Gându: „Cele 100 de milioane de euro să nu mai ajungă la guvern, ci în comunităţi”

Pe de altă parte, este normal ca cetățenii din R. Moldova, care înainte de Pactul Ribbentrop-Molotov erau cetățeni români, indiferent că erau ruși, ucrainieni, tătari, găgăuzi și alte naționalități, așadar, ca statul să facă această reparație istorică și să le redea cetățenia română acestor persoane dacă ele solicită. Pentru aceasta, PNL are un proiect prin care cetățenia să se obțină în maximum o lună de zile. Dreptul obținut prin naștere nu poate fi luat de nimeni.

Alte părți ale programului nostru politic prevăd o interconectare între instituțiile importante din cele două țări, care să fie după aceea capabile să lucreze împreună. În plus, ne-am gândit la acordarea unor burse studenților moldoveni care își finalizează studiile în România și se întorc în R. Moldova.”

Europa Liberă: Acest proiect pe care îl prezentați aparține unui partid foarte important din România (PNL), dar pare că nu ține cont de realitatea politică din R. Moldova, unde avem un președinte pro-rus ales cu largă majoritate, un parlament dominat de un partid a cărui poziționare este neclară, deciziile sale producând confuzie și jumătate de populație care se identifică drept rusofonă. Ce rol credeți că pot juca aceste elemente - pe care PNL nu are cum să le controleze - în succesul acestui proiect?

​Dinu Gîndu: „Consider că președintele Dodon este doar o păpuşă (n.a. - a Moscovei). Guvernul de la Chișinău reprezintă o provocare majoră, este adevărat. Dar, dacă PNL vine la guvernare în România, are alte pârghii în discuția cu Chișinăul. Am propus colegilor mei, ca cele 100 de milioane de euro pe care îi acordăm oricum Republicii Moldova, să nu mai ajungă direct la guvern, care îi direcționează către anumite proiecte aparținând unor persoane pe care le susține, din camarila lui Plahotniuc.

Vor fi generate proiecte de ordinul a 500 000 până la un milion de euro pentru anumite localități, banii vor fi dați direct unei comunități, iar comunitatea va avea o contribuție de 10-15%, nu în bani, ci în servicii. Proiectele vor fi condiționate doar de corectitudine. Vom angaja diriginți de șantier care să verifice periodic toate șantierele unde se construiesc obiective pe banii României. Doar după certificarea dirigintelui de șantier, finanțările vor fi continuate. Consider că în doi-trei ani putem ajunge la peste 500 de localități sprjinite.”

Europa Liberă: Deci, dacă am înțeles bine, ideea ar fi, proiecte pe o perioadă de trei ani, cu finanțări țintite pentru localitățile care au nevoie de o școală, de un drum etc, iar după trei ani, PNL speră…

Dinu Gîndu: „Trei, patru, cinci… La scara istoriei reprezintă oricum secunde sau milisecunde…

Europa Liberă: Deci speranța PNL este ca în maxim 5-10 ani majoritatea moldovenilor să își dorească unirea cu România, să nu mai fie nevoie să îi convingă nimeni de asta.

Dinu Gîndu: „Basarabia își dorește unirea cu România. Doar că există încă persoane supuse manipulării Moscovei. Cred că avem capacitatea de a rezolva și această problemă a manipulării.