Dionis Cenușă: „Guvernarea folosește resursele administrative și funcțiile înalte pentru a-și promova partidul”

A apărut un nou sondaj IMAS privind popularitatea partidelor, sondaj care ne oferă ocazia să discutăm o temă de interes pentru perioada electorală. Cum să citim sondajele, dacă nu suntem sociologi, politologi sau, în general, familiarizați cum subtilitățile unor anchete de opinie? Pentru că sondajele pot influența rezultatul unui vot, pot mobiliza lumea să iasă la vot sau, din contra, să rămână acasă, dezamăgită. Corespondenta noastră a stat de vorbă cu politologul Dionis Cenuşă, cercetător la Universitatea Justus-Liebig din Giessen, Germania.

Europa Liberă: De ce criterii trebuie să ținem cont atunci când se publică un sondaj și ne uităm la datele acestuia?

Dionis Cenușă: „Desigur contează foarte mult cine este comanditarul sondajului, deoarece de multe ori întrebările pe care le formulează casele de sondaje sunt consultate cu cei care comandă un sondaj. Prin urmare, modul în care sunt formulate întrebările, consecutivitatea întrebărilor poate manipula și poate duce într-o direcție anumită opinia persoanei intervievate.”

Europa Liberă: În cazul sondajului de astăzi al IMAS, ce ar fi de spus, iată, la acest capitol?

Dionis Cenușă: „Faptul că sondajul este comandat de către o fundație recent creată, care are relații politice cu Partidul Democrat, mie îmi sugerează că întrebările au fost în mare parte consultate și chiar probabil influențate de către reprezentanții acestei fundații, ceea ce ar însemn că viziunea politică a comanditarului, a fundației respective și a Partidului Democrat trebuie cumva luată în calcul atunci când analizăm acest sondaj. De aceea, ulterior, când privim la întrebările din sondaj observăm, de exemplu, de la bun început cum sunt prezentate în întrebări proiectele pe care le realizează guvernarea, care țin de aceeași „Prima casă” sau „Drumuri mai bune” și ulterior vedem că asemenea formulare sau asemenea consecutivitate a întrebărilor a favorizat răspunsurile vizavi de simpatiile politice.

În final vedem rezultate mai pozitive decât ne-am putea aștepta față de Partidul Democrat și liderii acestui partid. Și ulterior, dacă e să ne uităm peste alte indicii din același sondaj, atunci vom

observa aspecte foarte interesante legate de profilul respondenților: circa 40% din cei intervievați sunt cu studii generale, din mediul rural sunt peste 50%, peste 40% sunt în vârstă de 56 de ani și mai sus și 60% sunt femei. Deci, însuși profilul persoanelor intervievate în mod adițional favorizează guvernarea, deoarece, dacă, de exemplu, „Drumuri mai bune” este un proiect realizat în principal în mediul rural și noi avem 50% din cei intervievați din acest mediu, atunci, evident că răspunsurile vor fi mai favorabile față de guvernare. Deci, pe lângă întrebări, este important să ne uităm și la profilul celor intervievați. Ambele în corelație ne ajută să înțelegem de ce, de exemplu, Partidul Democrat are un rezultat destul de bun în comparație cu opoziția extraparlamentară.”

Europa Liberă: Realizatorii sondajului cu siguranță vor insista că au ales un eșantion reprezentativ. Dar cât de mult credeți că influențează datele unui sondaj percepția omului care nu stă să-l compare cu datele altor cercetări, care nu stă să se uite la cine a comandat sondajul?

Dionis Cenușă: „Informația sub formă de știri, analize, care va apărea în baza acestui sondaj, va crea percepția de niște tendințe care există în societate. În primul rând, vedem foarte clar că guvernarea folosește resursele administrative și funcțiile înalte pentru a-și promova partidul sau a promova anumite fețe politice. Și aici mă refer, în primul rând, la primul ministru Pavel Filip, la liderul Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc...

La fel, o altă tendință interesantă, deși nu este nouă, ține de efectul pe care l-a avut informația negativă, dezinformările care au fost difuzate în raport cu opoziția. Noi vedem foarte clar că popularitatea Maiei Sandu sau a lui Andrei Năstase și a partidelor pe care aceștia le reprezintă este în scădere.

Și, nu în ultimul rând, este vizibilă încercarea de a promova proiectele și personajele politice populiste. Și aici iarăși mă refer la proiectele lansate de către Partidul Democrat și așa lideri politici ca Ilan Șor sau Vladimir Plahotniuc. Deci cam astea ar fi tendințele care pot fi citite din sondaj și care cu siguranță vor fi resimțite la nivelul informației pe care o va percepe cetățeanul de rând.”

Europa Liberă: Vorbind despre scăderea popularității opoziției pro-europene extraparlamentare, în special a PAS și a PPDA, explicația directorului IMAS, Doru Petruți, a fost că această scădere s-ar explica prin faptul că sondajul a fost realizat tocmai în momentul când guvernarea anunța majorări salariale, iar în acea perioadă agenda PAS și PPDA a fost, și am să-l citez aici exact pe dl Petruți: „foarte diluată, foarte slabă, iar atenția publică a fost orientată spre mesajele guvernării”. Dvs. cum ați explica pretinsul declin al opoziției, așa cum se arată în acest sondaj?

Dionis Cenușă: „Eu văd o altă relație de cauzalitate. Din punctul meu de vedere, scăderea popularității partidelor din opoziție este rezultatul dezinformării masive pe care continuă să o realizeze mass-media controlată de către Partidul Democrat. Deci, toată această informație negativă care este îndreptată împotriva Maiei Sandu și a lui Andrei Năstase are o consecință reală, una palpabilă asupra modului cum cetățenii îi percep nu doar pe cei doi lideri politici, dar și formațiunile pe care aceștia le reprezintă.

În general, eu cred că Partidul Democrat înțelege foarte bine care este impactul pe care îl poate avea același scandal în jurul pretinsei susțineri din partea finanțatorilor externi pentru Maia Sandu și alte scandaluri de acest gen, cât de puternic acestea pot afecta opinia publică, de aceea acestea sunt promovate foarte intens prin sursele mass-media controlate de PDM. Eu văd această cauzalitate ca una mai puternică decât faptul că opoziția se repetă de multe ori și vine cu aceleași mesaje de care o parte din populație a obosit.”

Europa Liberă: V-ați referit la felul cum au apreciat cetățenii activitatea unor politicieni. Cât de firesc este într-o republică parlamentară activitatea unui lider de partid – fie el și de guvernământ, dar vorbim de un lider care nu are nicio funcție în stat – să fie apreciată mai mult decât activitatea președintelui Parlamentului, care este una din figurile importante într-un stat parlamentar?

Dionis Cenușă: „Este o realitate tristă pentru democrația din Republica Moldova, deoarece funcțiile prin care cetățenii se regăsesc atunci când votează deputați în Parlament, aceste funcții sunt mai puțin cotate decât, de exemplu, liderii partidelor

democratice care nu au nicio funcție electivă, dar acest lucru indică încă o dată cât de puternică este guvernarea informală în Republica Moldova. Partidul Democrat înțelege foarte bine că instituțiile în stat sunt oricum discreditate și de aceea se merge pe ideea că promovarea liderilor politici este o strategie bună pentru campania electorală din 2019.

Este iarăși observabilă modalitatea prin care se încearcă promovarea imaginii liderului Partidului Democrat, chiar dacă această imagine este contestată pe plan internațional. De exemplu, dacă e să facem referință la ultima rezoluție adoptată de către Parlamentul European, unde dl Plahotniuc este văzut ca o personalitate negativă pentru procesele politice din Republica Moldova. Aici există o contradicție pe mai multe paliere.

La nivel național sunt sondaje care se contrazic cu sondajul IMAS, dar în contextul actual vedem această luptă între dorința Partidului Democrat de a crea această imagine – fictivă, până la urmă – de lider politic simpatizat de către populație, și acest lucru se referă la Vladimir Plahotniuc, cu altă realitate, care este susținută în alte sondaje critice vizavi de guvernare, inclusiv în rapoartele instituțiilor internaționale, cum ar fi Parlamentul European.”

Europa Liberă: În ultimele săptămâni nu prea au fost publicate sondaje, iar acesta se pare că e primul care plasează Partidul Democrat pe locul doi, imediat după socialiști, la capitolul intenție de vot. E prima dată când PD devansează PAS și PPDA în ultima vreme. Surprinde această creștere a ratingului PDM?

Dionis Cenușă: „Dacă e să ne amintim declarațiile anterioare făcute de către reprezentanții Partidului Democrat, exista intenția și dorința de a atinge cel puțin 15% din simpatiile electorale ale populației și, respectiv, practic se ajunge la acest nivel, dar iarăși este o creștere neuniformă, este o creștere bazată foarte mult pe proiecte populiste, care au fost lansate în ultimul timp și care nu au un sprijin real în aprecierea Partidului Democrat ca formațiune politică credibilă, formațiune politică care nu este ancorată în scandaluri de corupție ș.a.m.d. Deci acest sondaj arată impresia cetățenilor nu atât față de Partidul Democrat, cât față de inițiativele populiste lansate de acesta în ultimul timp. Această creștere este una artificială, care ar putea să dispară după o anumită perioadă, dacă iarăși Partidul Democrat nu vine cu noutăți de același tip.”

Europa Liberă: Cercetarea arată că 50 la sută sunt mai degrabă nehotărâți sau foarte nehotărâți să voteze cu un anumit partid și vorbim cu aproape trei luni înainte de alegeri. Despre ce spune acest număr mare de nehotărâți?

Dionis Cenușă: „Evident, acest procent înalt de persoane nehotărâte indică asupra faptului că lupta politică va fi una destul de intensă, se va încerca utilizarea oricăror instrumente, inclusiv resurse administrative pentru a stimula oamenii să voteze, dar iarăși este interesant să înțelegem că aceste sondaje măsoară simpatiile electorale ale populației în baza votului pe liste și nu în baza votului mixt. Deci este foarte greu să spunem că în Parlament vor ajunge, de exemplu, doar patru partide politice sau trei partide politice.

Este încă prematur să facem concluzii de acest gen, însă este sigur că vom avea cel puțin trei partide politice care vor promova diferite mesaje electorale și una din întrebările din sondajul IMAS arată foarte clar care va fi miza Partidului Democrat, și anume de a insista pe electoratul care se asociază cu așa-numita orientare pro-Moldova.”

Europa Liberă: Și el fiind numeric mai mare decât electoratul pro-Uniunea Europeană sau de altă orientare?

Dionis Cenușă: „Da, exact! Și această întrebare este foarte utilă pentru a înțelege de ce Partidul Democrat a decis să preia acest deziderat, care anterior a fost lansat de către Partidul Socialiștilor, deoarece Partidul Socialiștilor va fi prezentat ca un partid pro-rus, blocul electoral ACUM va fi prezentat ca unul pro-Europa și Partidul Democrat, evident, va încerca să monopolizeze tematica pro-Moldova.”