O nouă cercetare sociologică despre preferințele consumatorilor de presa realizată de IMAS constată în general o imagine negativă a mass-media din Moldova. Majoritatea respondenților pun la îndoială independența instituțiilor media și susțin că acestea distorsionează realitatea.
Opiniile din sondaj coincid în mare parte cu îngrijorările semnalate frecvent de experţi media şi anume că majoritatea mass-media din Moldova este concentrată în mâinile unor politicieni şi face partizanat în favoarea acestora.
Mai mult de jumătate dintre respondenţi sunt în general nemulţumiţi de mass-media din Moldova şi o consideră dependentă. Percepţia generală e că mass-media este controlată şi influenţată de politicieni şi că serveşte intereselor acestora mai curând, decât celor ale societăţii, a constatat Doru Petruţi, directorul companiei IMAS, care a realizat sondajul:
„Doar trei respondenți dintr-o sută ne-au spus că ei încă mai cred că mass-media din R. Moldova este complet independentă. La aceștia se mai adaugă 12 la sută care o consideră mai degrabă independentă, dar vedem curentul majoritar care consideră că mass-media e dependentă. Trimiterile legate de mass-media sunt în direcţia intereselor politicienilor.”
Peste 60 la sută dintre respondenţi cred că mass-media e folosită mai degrabă ca un instrument care avantajează sau dezavantajează anumiţi politicieni. Un număr aproape egal cred că presa este coruptă. Trei din patru respondenţi cred că informaţiile prezentate în presă aproape că nu corespund realităţii. Din nou Doru Petruţi:
„E un semnal foarte clar transmis de participanţii la sondaj. Vorbim de un mediu perceput ca fiind acuzat de partizanat. În ciuda faptul că jurnaliştii sunt percepuţi a fi bine pregătiţi, în acelaşi timp ei sunt percepuţi ca fiind aserviţi politic şi faptul că influenţează şi protejează pe interesele celor care îi plătesc este un lucru sancţionabil în percepţia respondenţilor.”
Televiziunile continuă să fie principala sursă de informare, dar acestea cedează treptat terenul in competitia cu internetul, mai puţin în localităţile rurale unde TV-ul bate orice alt tip de media.
Peste 80 la sută dintre respondenţi spun că urmăresc ştirile din presa moldoveană, iar aproape 70 din cea rusească. Mai mulţi cred că sunt manipulaţi de presa din Republica Moldova decât de cea din Rusia. Propaganda este prezentă în ştirile autohtone cred 81 la sută, faţă de 66 la sută care semnalează prezenţa acestui fenomen în știrile ruseşti.
Parlamentul a votat la finele anului trecut amendamentele numite conventional „legea anti-propagandă”, care interzic retransmiterea programelor informative şi analitice produse în state care nu s-au alăturat convenţiei privind televiziunile transfrontaliere, grup din care face parte şi Federaţia Rusă. Datele sondajului arată însă că fiecare al doilea respondent se informează de pe site-urile ruseşti, a atras atenţia Doru Petruţi:
„Vedem o pondere înseamnată încă a site-urilor din Rusia sau care oferă informaţii legate de Federaţia Rusă.”
O altă tendinţă e că respondenţii se împart aproape egal între cei care preferă ştirile şi dezbaterile televizate în limba română şi în limba rusă.
Iată una dintre conlcuziile preşedintelui Asociaţiei pentru Dezvoltare și Cooperare Moldova, Dumitru Ţîra, asociatie care a comandat sondajul:
„Necesitatea creşterii produsului autohton este evidentă în sensul în care interesul faţă de ştiri şi talk-show-uri este înalt în continuare. Pe de altă parte, această deprindere de consum a conţinutului în limbă rusă e, de fapt, o interferenţă sau e o modalitate de a face societatea să gândească într-o altă limbă.”
Riscurile şi problemele din domeniul mass-media semnalate în sondaj sunt aproape identice cu cele exprimate de experţii media şi unii diplomaţi occidentali, inclusiv săptămâna trecută la un forum despre libertatea presei organizat la Chișinău. Ambasadorul SUA, James Pettit, constata atunci că „media din Republica Moldova este concentrată în mâinile câtorva persoane…, ceea ce conservează propaganda internă şi lipseşte canalele independente de resurse financiare pentru supravieţuire”. Iar ambasadorul UE, Peter Michalko, a menţionat, între altele, că independenţa presei e cu atât mai necesară cu cât Republica Moldova se află în pragul a două scrutine electorale: anticipatele pentru alegerea primarului de Chişinău şi parlamentarele ce ar urma să aibă loc in toamnă.
