Dionis Cenușă: „Realitățile politice din Republica Moldova și cele din Ucraina sunt deconectate”

La președinția Ucrainei candidează 39 de oameni, dar șanse reale au doar trei: președintele în exercițiu Petro Poroșenko, fostul premier Iulia Timoșenko și actorul Volodimir Zelenski, supriza campaniei, care conduce în sondajele de opinie. Despre miza alegerilor din țara vecină și viitorul relației cu Republica Moldova într-un interviu cu analistul politic Dionis Cenușă:

Despre alegerile prezidențiale din Ucraina, din 31 martie 2019

Dionis Cenușă: „Alegerile din Ucraina sunt extrem de importante atât pentru populația ucraineană, pentru cetățenii ucraineni, cât și pentru stabilitatea regională și scopul strategic al partenerilor occidentali, care este de a consolida statalitatea Ucrainei și prin asta cumva de a stopa agresiunea undeva mai deschisă, iar din alte puncte de vedere mai ascunsă a Federației Ruse.”

Europa Liberă: Totuși, s-ar putea spune că Occidentul mizează pe continuarea președinției Poroșenko?

Dionis Cenușă: „Poroșenko a inițiat măsuri foarte importante, care au fost nepopulare, legate de tarifele la gazele naturale, legate de procesul de separare a operatorilor în sectorul energetic, mai degrabă în cel al gazelor naturale. Deci, împreună cu Poroșenko au început foarte multe procese foarte dificile pe care nimeni nu a vrut să și le asume până la el.

De aceea, cumva, continuarea președinției, evident într-o calitate nouă, nu este cea mai rea variantă pentru Occident, dar este cea mai rea variantă pentru Rusia, de aceea cu cât mai negativă este atitudinea Rusiei față de un candidat sau altul, cu atât mai puternic este semnalul că anume acel candidat trebuie să câștige în Ucraina, deoarece Rusia nu-l dorește. Prin urmare, în concluzie, putem ajunge la ideea că Poroșenko este cel mai potrivit candidat pentru Ucraina, anume pentru că Rusia nu-l dorește sub nicio formă în fruntea Președinției ucrainene.”

Europa Liberă: Cum sunt văzuți ceilalți doi candidați cu șanse?

Dionis Cenușă: „Ceilalți doi candidați cu șanse sunt evident analizați ca niște candidaturi confortabile pentru Rusia, deoarece cele două candidaturi nu au un mesaj foarte dur vizavi de Rusia, nu au un mesaj războinic cumva, deci atât Zelenski, cât și Timoșenko cumva lasă să se creeze această incertitudine vizavi de un fel de normalizare a relațiilor pe care Ucraina ar putea să le aibă cu Rusia, dar nimeni, evident, nu-și dorește acest lucru, dacă e să vorbim de majoritatea partidelor din Ucraina, inclusiv partenerii occidentali, pentru care ar fi o surpriză enormă dacă, purtând război cu Rusia, Zelenski sau Timoșenko vor începe să discute despre o variantă a normalizării relațiilor, pe care avut-o Georgia după războiul din 2008. Deci ar exista foarte multe semne de întrebare pentru Occident, dar pentru Rusia asemenea candidatură în funcția de președinte ar fi una extrem de pozitivă, având în vedere că Rusia planifică cumva să întoarcă Ucraina cu fața spre Rusia din nou, deși îmi pare foarte dificil acest lucru după toate evenimentele care s-au petrecut de la 2014 încoace.”

​Europa Liberă: Revenim încă pentru un moment la relația Ucrainei cu Republica Moldova după aceste alegeri. Ipotetic ne-am putea imagina cum vor arăta lucrurile, dacă la Chișinău se creează o coaliție între socialiști și democrați, iar în Ucraina câștigă scrutinul Poroșenko?

Dionis Cenușă: „Cu siguranță, Poroșenko va fi foarte precaut în legătură cu cât de aproape el se va poziționa în raport cu Partidul Democrat, cu Vladimir Plahotniuc. Nu trebuie să excludem și faptul că democrații vor încerca să vină cu explicații și cu argumente de ce au fost nevoiți să facă acest pas, dar cred că la nivel de discurs public și imagine publică Kievul ar putea cumva să se distanțeze. Foarte mult contează cât de argumentată va fi poziția democraților. Deci, modul în care vor argumenta poziția lor democrații va determina foarte mult raporturile dintre Kiev, viitorul președinte al Ucrainei și, respectiv, Chișinău.”

Europa Liberă: Relația asta cu Ucraina s-a îmbunătățit mult în ultimii ani, dar aș fi curioasă să știu dacă admiteți că ar putea interveni o nouă răceală în această relație și în ce condiții?

Dionis Cenușă: „Relațiile politice cu Kievul, e adevărat, s-au îmbunătățit, deși au existat tot felul de probleme sectoriale, cum ar fi, de exemplu, problema producției de energie electrică pe Nistru; faptul că vama ucraineană permite trecerea a tot felul de camioane cu echipament pentru producția de cripto-valută în regiunea transnistreană, care duce la creșterea datoriei pentru gazele naturale a Republicii Moldova față de Gazprom ș.a.m.d.

Deci nu totul este atât de liniar și pozitiv, dar la nivel de dialog politic a fost o avansare foarte importantă. Ca și impact negativ, dar atunci când oligarhii vorbesc între ei, ei pun accent mai mult pe interesele individuale decât pe interesele naționale, de aceea nu aș exclude faptul că Poroșenko ar putea să închidă ochii la coaliția politică dintre democrați și socialiști, având în vedere că relațiile informale dintre Plahotniuc și Poroșenko probabil contează sau au o greutate mai mare.”

Europa Liberă: În Republica Moldova, pe de altă parte, am auzit mulți oameni spunând că nu se creează coaliții inclusiv din cauza asta, că se așteaptă cumva să se vadă cu ce se vor solda aceste alegeri. Cum privești astfel de legătură între crearea coaliției de la Chișinău și rezultatul alegerilor ucrainene?

Dionis Cenușă: „Realitățile politice din Republica Moldova și cele din Ucraina sunt deconectate, din punctul meu de vedere. Evident, Kievul mereu a fost cu ochii pe ceea ce se întâmplă la Chișinău, dar mai degrabă din perspectiva acțiunilor președintelui Igor Dodon, nu atât calitatea alegerilor parlamentare. ​

Deci, ei au fost foarte mult concentrați și cumva speriați de faptul că Dodon a devenit președinte, dar nu văd o legătură directă dintre ceea ce se va întâmpla în această duminică, unde șansele mari sunt ca Poroșenko să rămână președinte sau cel puțin să nimerească în turul doi cu negocierile care au loc între partidele de la Chișinău, care au cu totul altă dinamică, sunt alte mize la mijloc și probabil e vorba de un fel de așteptare a unui moment mai propice, dar nicidecum nu are o legătură cu ceea ce se întâmplă la Kiev.”

Europa Liberă: Ați spus, cumva, în contrasens cu ceea ce spun sondajele ucrainene, că Poroșenko ar avea șanse mari să câștige un al doilea mandat. De ce?

Dionis Cenușă: „Pentru că totuși există un sprijin foarte mare din partea actorilor externi care mizează pe continuarea președinției lui Poroșenko, care, apropo, în ultimul timp a reușit să-și îmbunătățească parametrii, să spunem, din sondaje, inclusiv prin inițiativa de a rupe cumva Biserica Ortodoxă Ucraineană de centrul religios de la Moscova.

Deci, mai mulți pași pe care i-a făcut Poroșenko în ultimele câteva săptămâni cumva au îmbunătățit performanța lui la nivel de popularitate, dar desigur el are o concurență foarte mare din partea lui Zelenski, mai puțin cred că reușește să se manifeste Timoșenko, dar iarăși sondajele, după cum spun și politicienii ucraineni, sondajele din Ucraina sunt destul de irelevante și nu pot fi considerate ca un suport sigur pentru a face niște calcule sau prognoze despre cine va nimeri în al doilea tur al alegerilor.”

Europa Liberă: Mint aceste sondaje, pentru că diferența pe care o dau între primul clasat Zelenski și cel de-al doilea nu se știe exact, întâietatea și-o dispută Timoșenko cu Poroșenko este foarte mare.

Dionis Cenușă: „Sondajele ar putea indica evident dacă în al doilea tur nimerește Zelenski cu Poroșenko, atunci am putea discuta despre prognoze. Deocamdată, cred că principala miză ar fi cine va fi contracandidatul lui Zelenski – va fi Poroșenko sau Timoșenko. Deci, aici va fi cea mai interesantă intrigă. În rest, este clar că Zelenski va fi în al doilea tur.”

Europa Liberă: Dacă ne uităm acum pe Poroșenko mai exact, există în presă, cel puțin, o nedumerire legată de faptul că Poroșenko, deși s-a poziționat ca anti-rus, pe de altă parte, Ucraina nu a încetat să facă afaceri cu Rusia. Cum este văzut lucrul acesta dinspre Occident?

Dionis Cenușă: „Occidentul are foarte multe întrebări vizavi de anturajul lui Poroșenko. Deci, personalitatea lui Poroșenko este până la urmă una controversată, iar el nu a reușit să clarifice multe aspecte legate iarăși de aceeași prezență a businessului rusesc în sud-vestul Ucrainei, inclusiv afacerile pe care unii din apropiații lui Poroșenko le-au avut cu tot felul de grupuri semi-criminale din Federația Rusă, deci există foarte multă nedumerire și de aceea Poroșenko practic se află cu jumătate de corp în umbră, deoarece, deși a avut pârghiile necesare pentru a diminua la maximum orice urmă a Federației Ruse în businessul ucrainean, totuși el nu s-a descurcat cu această misiune, dar iarăși trebuie să fim cât se poate de obiectivi – el a avut în fața lui foarte multe provocări.

Rusia s-a preocupat să genereze probleme continue față de Ucraina. Să nu uităm de ultima inițiativă pe care a lansat-o Duma de Stat din Rusia, și anume de nerecunoaștere a alegerilor prezidențiale din Ucraina, o inițiativă din 27 martie. Deci, încontinuu Președinția ucraineană și în general politicul ucrainean se confruntă cu această agresivitate a Federației Ruse, care consumă foarte multă energie și, evident, distrage atenția, inclusiv a președintelui Poroșenko, de la alte măsuri mult mai urgente pe care Ucraina trebuie să le îndeplinească, cum ar fi, de exemplu, combaterea corupției, care este cea mai mare problemă a Ucrainei, după războiul cu Rusia, evident.”