Linkuri accesibilitate

Alegerile ucrainene la televiziunea rusă: „Ucraina va deveni o republică bananieră”


Ucraina a simțit impactul războiului hibrid purtat de Rusia și al dezinformării pro-Kremlin înaintea majorității altor state. Kremlinul a folosit de mult timp Ucraina ca teren de încercare pentru operațiunile sale hibride și de dezinformare, rafinîndu-și tehnicile care mai tîrziu urmau să fie aplicate în Europa și Statele Unite. Încercările Kremlinului de a influența alegerile nu fac excepție.

Alegerile parlamentare și prezidențiale ucrainene din 2019 au loc în contextul unei agresiuni convenționale și hibride din partea Rusiei. Prin urmare, campania de deiznformare dinaintea votului ucrainean este atît o încercare de amestec în democrația Ucrainei, cît și o prelungire a războiului hibrid împotriva suveranității ei. E o pregnantă ilustrare pentru toți europenii a faptului că încercările Rusiei de a se amesteca în alegeri nu sînt izolate de strategiile geopolitice pe termen lung ale Kremlinului și de activitățile sale maligne dincolo de granițele Rusiei.

Mesajele negative despre alegerile din Ucraina sînt prezente peste tot în presa de stat din Rusia, și se concentrează pe față pe subminarea legitimității procesului electoral și a reultatelor lui. E o ocazie pentru Kremlin de a denigra statalitatea Ucrainei și cursul ei geopolitic, de a justifica politica Rusiei față de Ucraina în ochii cetățenpilor ruși, și de a mânji imaginea internațională a Ucrainei în speranța slăbirii sprijinului occidental.

Cel mai important, o astfel de abordare poartă și teme mai largi destinate la fel de mult audienței rusești ca și celei din străinătate; anume că Rusia e înconjurată de dușmani, că un vot popular nu are sens, și că schimbărilor politice nu pot duce decît la eșec.

EU vs Disinfo, “Ukraine will turn into a banana republic”: Ukrainian elections on Russian TV
EU vs Disinfo, “Ukraine will turn into a banana republic”: Ukrainian elections on Russian TV

Ucraina e pe departe cea mai eronat prezentată țară în media rusească. Din cele peste 5.000 de cazuri de dezinformare înregistrate în baza de date de la EUvsDisinfo din 2015 încoace, aproape jumătate au ca țintă Ucraina. Majoritatea acestor cazuri corespund unor teme consacrate care denigrează statalitatea Ucrainei („Ucraina nu e un stat real, și se va dezintegra”); rezultatele ei („Ucrainenii sînt atît de înfometați, încît fură pâine de la porumbei”); democrația ei („Ucraina e guvernată de un regim fascist”); relațiile ei cu comunitatea internațională (“Ucraina e abandonată, Occidentul e obosit de Ucraina”); și care alimentează antagonismul împotriva Ucrainei (“Ucraina e rusofobă”, violează acordurile de la Minsk” și pune la cale provocări împotriva Rusiei).

Aceste teme de dezinformare nu au dispărut în perioada de dinainte de alegerile ucrainene de duminică 31 martie 2019. Media pro-Kremlin le-a adaptat perioadei electorale pentru a cauza pagube maxime candidaților prezidențiali, procesului de votare, rezultatelor și scopului alegerilor în sine.

Victimă a manipulării occidentale”

Dezinformarea pro-Kremlin a folosit negarea statalității și suveranității ucrainene pentru a submina protestele de pe Maidan, și pentru a justifica anexarea Crimeei și agresiunea militară în estul Ucrainei. Aceste mesaje au fost recalibrate în contextul alegerilor, pentru a răspîndi mitul că rezultatul votului popular va fi decis în afara granițelor Ucrainei. Candidații prezidențiați ucraineni au fost etichetați drept păpuși ale Washingtonului ; Marea Britanie și Statele Unite au fost acuzate că încearcă să se amestece în alegeri, în timp ce despre politicieni din UE, între care și Donald Tusk, se spune că fac tot posibilul pentru a-și ajuta candidatul preferat.

Tema este întărită mai departe cu dezinformări despre campania electorală și despre procesul electoral în sine. Decizia autorităților de la Kiev de a nu permite cetățenilor ruși să fie observatori la alegeri și de a nu deschide secții de votare în terioriile ocupate e prezentată ca un motiv de a nega în avans legitimitatea rezultatelor alegerilor. În acest context, avertismentul venit de la US Institute of Peace - că e posibil ca alegerile din acest an să fie urmate de proteste - merită o atenție specială.

Laolaltă cu dezinformarea, ridiculizarea și limbajul depreciativ sînt folosite pentru a denigra și mai mult și pentru a lua în bătaie de joc alegerile ucrainene. Televiziunea rusă de stat a comparat procesul electoral cu un „carnaval”, a pretins că un funcționar de rang mediu din Departamentul de stat american e președintele de facto al Ucrainei, și că după alegeri țara se va transforma într-o republică bananieră pe măsură ce stăpânii occidentali vor fi liberi să preia frîiele.

Luate împreună aceste teme ajută la perpetuarea viziunii pro-Kremlin că indiferent de cum votează ucraineni, alegerea lor democratică e golită de orce semnificație.

Ucraina: „maestru al provocărilor”

Acuzarea celorlalți că fac provocări a un truc folosit frecvent de mașinăria de dezinformare pro-Kremlinpentru a muta vina și pentru a ascunde propiile sale activitățimaligne. În ultimii cinci ani, Ucraina a fost în od constant descrisă ca provocând Rusia și prin asta perpetuînd conflictul din Donbas. Cel mai recent însă, s-a spus despre „provocările” ucrainene că are f încercări ale actualui președinte ucrainean de a perturba alegerile și de a-și crește ratingurile. Prin urmare, potrivit dezinformatorilor pro-Kremlin, autocefaliaa bisericii ucrainene și incidentul de la Marea Azov au fost trucuri pre-electorale, în timp ce noi provocări sînt pregătite în apropiere de Crimeea și din nou în Strîmtoarea Kerch. În afară de a întări imaginea de agresor a Ucrainei, astfel de teme lucrează de asemenea la consolidarea mitului destinat audienței interne rusești - anume că Rusia e înconjurată de dușmani.

„Schimbarea politică e un eșec”

De la protestele Euromaidan din 2014, un set distinct de mesaje pro-Kremlin au încercat să arate cu Euromaidanul a adus numai eșecuri Ucrainei. În acest sens, ni s-a spus că aproape un sfert din populația Ucrainei a părăsit țara din cauza cursului său pro-NATO, că nu există libertate de expresie, și că, cel mai important, după ce a orchestrat o lovitură de stat, Europei nu-i mai pasă de Ucraina.

În timp ce aceste mesaje de dezinformare nu se referă direct la alegeri, ele perpetuează o viziune distorsionată asupra lumii, care modelează gândirea oamenilor despre semnificația și posibilitățile schimbării politice. În contextul alegerilor. o asemenea dezinformare afectează direct participarea alegătorilor la vot precum și alegerea lor politică. Potrivit cercetătorilor de la StopFake, exact aceste teme de dezinformare au apărut în sfera mediatică ucraineană înaintea alegerilor.

În același timp, aceste mesaje ajută la descurajarea audiențelor rusești care ar dori să vadă schimbări similare în țara lor, sau a altor state învecinate care ar putea fi dispuse să se inspire de la Ucraina.

Răspunsul Ucrainei

Ca țintă primară a dezinformării pro-Kremlin, Ucraina iese de asemenea în evidență ca un exemplu de rezistență socială împotriva acestei dezinformări. Societatea civilă ucraineană a format o importantă linide de apărare în războiul informațional. Apelați la platforme neguvernamentale cum ar fi EuroMaidan Press, Ukraine Crisis Media Centre, StopFake pentru informații corecte și de încredere despre evoluțiile din Ucraina. Mergeți la Texty.org.ua pentru sondaje ilustrative înaintea alegerilor, și urmăriți Ukraineworld pentru aduceri la zi în direct în alegerile din 2019.

Articol publicat pe site-ul EU vs Disinfo tradus de Lucian Ștefănescu.

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis

Pe aceeași temă

XS
SM
MD
LG