Doar două transplanturi s-au făcut de la începutul anului, în timp ce zeci de oameni sunt în așteptarea unui organ

Viorica Dulgheru are 46 de ani și de aproape 7 ani este pe lista de așteptare pentru un transplant de ficat, după ce a fost diagnosticată cu hepatită autoimună, în 2005.

„De la diagnosticare fac permanent tratament. O dată pe an, sunt internată în spital. În 2016, medicii mi-au recomandat să mă înscriu pe lista de așteptare, pentru că starea mea de sănătate s-ar putea înrăutăți în orice moment”, a povestit Europei Libere Viorica Dulgheru.

Viorica Dulgheru

După ce s-a îmbolnăvit de Covid-19, starea ei s-a agravat și a făcut hemoragie internă. În 2022, a suferit alte două hemoragii interne.

„Medicii mi-au zis atunci că trebuie să fiu transplantată cât mai urgent. Sunt printre primii cinci în lista de așteptare, pentru că starea mea este foarte gravă. Pot primi ficat atât de la un donator viu, cât și de la un donator în moarte cerebrală. Membrii familiei mele nu pot să doneze pentru mine, pentru că nu au aceeași grupă sangvină ca și mine”, spune Viorica.

Femeia a fost la o consultație în România, dar, pentru că și acolo nu sunt suficienți donatori, nici nu a încercat să se pună pe lista de așteptare. Pentru a se opera în Italia, ar avea nevoie de peste 100.000 de euro. Nu are acești bani și speră, totuși, că se va găsi un donator pentru ea în R. Moldova.

„Avem specialiști, echipamente, dar nu avem donatori”

Viorica este unul dintre cei 12 pacienți care au nevoie urgent de un transplant de ficat, pe lista de așteptare fiind încă peste 60 de persoane. Alte 40 așteaptă un transplant de rinichi, un singur om fiind operat în acest an.

În luna mai, chirurgii au făcut primul transplant de ficat din acest an, de la un donator viu.

„Cu donatorii în moarte cerebrală este o problemă. În mod normal, donatori sunt în spitale, dar nu suntem anunțați despre aceste cazuri. Noi suntem doar echipa care face transplanturi. Avem specialiști, echipamente, dar nu avem donatori. Cred că e vorba de sistem, și nu de oameni”, spune chirurgul specializat în transplant de ficat, Adrian Hotineanu.

Directorul Agenției de Transplant, Vladimir Bolocan, recunoaște că există o problemă la nivel de sistem, întrucât sunt puțini specialiști calificați pentru a identifica donatorii în moarte cerebrală.

„Nu avem specialiști care ar raporta pacienții în moarte cerebrală de la care am putea preleva organe. De exemplu, coordonatorul de la Institutul de Medicină Urgentă a murit și a durat mai mult de jumătate de an să instruim doi specialiști, care încă nu și-au început activitatea. La Institutul de Neurologie și Neurochirurgie nu găsim un coordonator, directorul ne-a promis că identifică o persoană”, explică Bolocan.

Moldovenii refuză să doneze din motive religioase

Potrivit lui, în toată țara sunt doar patru coordonatori care lucrează cu echipele de transplant: la Spitalul Republican, Spitalul „Sf. Treime” din Chișinău, spitalele raionale din Orhei și Hâncești.

Anul trecut, R. Moldova a aderat la platforma internațională FOEDUS - un sistem informațional în care statele-membre anunță despre organele pe care le pot oferi pentru transplantare celorlalte țări, dar până astăzi nu a accesat niciun organ din aceste țări.

„În cadrul acordului internațional, noi avem acces la schimb de organe, însă au prioritate pacienții din țările de origine. Sunt disponibili plămâni și inimi, dar la noi nu se transplantează aceste organe”, explică directorul Agenției de Transplant.

Bolocan mai spune că moldovenii, în continuare, nu vor să doneze organe din motive religioase, dar și pentru că se tem de trafic de organe.

Autoritățile pregătesc un registru al refuzurilor, pentru a înțelege care sunt motivele din care rudele potențialilor donatori nu permit prelevarea de organe. De asemenea, R. Moldova încă nu are un plan național de transplant de aproape 3 ani.