Președintele Igor Dodon a trimis spre reexaminare proiectele de lege privind „împuternicirile Găgăuziei”

Lideri de la Comrat au rămas doar parţial mulţumiţi de votul din Legislativul de la Chişinău şi l-au calificat ca „jumătate de victorie pentru găgăuzi”.

Președintele Igor Dodon a anunțat că a trimis înapoi parlamentului proiectele de lege privind „împuternicirile Găgăuziei”. Într-o postare pe Facebook, Dodon pare să sugereze că ele se îndepărtează prea mult de Legea cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei, din decembrie 1994, și nu sunt benefice pentru „pacea și unitatea societății”.

Your browser doesn’t support HTML5

Președintele Igor Dodon a trimis la reexaminare „împuternicirile Găgăuziei”


Amendamentele respinse de Igor Dodon la două legi: cea privind administraţia publică locală şi cea privind organizarea administrativ-teritorială, au fost votate în ultima şedinţă a legislativului din sesiunea de vară într-o formulă declarata drept „compromis”. Majoritatea parlamentară de la Chişinău a acceptat doar o parte din amendamentele propuse de Adunarea Parlamentară a autonomiei găgăuze prin care au fost ajustate cele două legi la cea adoptată în 1994 care consfințeşte statutul special al autonomiei găgăuze.

Comratul a rămas doar parţial mulţumit de votul din Legislativul de la Chişinău şi l-a calificat ca „jumătate de victorie pentru găgăuzi”. Tocmai acesta este şi motivul pe care l-a invocat şeful statului Igor Dodon anunțând că remite parlamentului actele adoptate.

„Am ajuns la concluzia că acestea nu corespund propunerilor elaborate de grupul de lucru al Parlamentului, Adunarea Populară a Găgăuziei şi reprezentanți ai societății civile”, a spus Igor Dodon. El a mai precizat că decizia de a nu promulga legile a fost luată şi urmare a unor discuții cu administrația autonomiei, inclusiv cu başcanul Irina Vlah. Președintele a mai spus că va insista ca Parlamentul să adopte legile în redacţia iniţială, aşa cum fusese propuse de Adunarea parlamentară a Găgăuziei.

Numai că, propunerile aşa cum au fost avansate de găgăuzi nu au cum să fie acceptate pentru că vin în contradicţie, inclusiv cu Constituţia, observă mai mulţi experţi.

Doar urmare a îmbunătățirilor aduse înainte de a fi votate în plen amendamentele au devenit acceptabile, ne spunea anterior deputatul liberal-democrat Tudor Deliu:

„Se dorea că Găgăuzia să aibă un nivel special de organizare teritorial-administrativă. Dar e cunoscut faptul că în Republica Moldova administraţia publică locală are două nivele şi nicidecum nu poate fi instituit unul special. Proiectul de lege mai prevedea ca orice modificare a legislaţiei ce se referă la UTA Găgăuzia să se facă cu avizul pozitiv al Adunării Populare a Găgăuziei. Noi am considerat aceasta o sfidare a Parlamentului Republicii Moldova, care este singurul organ legislativ, de accea nu a fost acceptată această propunere a lor. În final, legile au fost adoptate aşa încât nu contravin rigorilor constituționale şi respectiv a organizarii şi funcţionării administraţiei publice locale.”

E puţin probabil aşadar ca Parlamentul să-şi revadă decizia. Amendamentele vor fi reexaminate în cadrul comisiilor parlamentare şi vor fi propuse plenului Parlamentului în redacţia actuală ne-a spus mai mulţi deputaţi.

Democratul Nicolae Dudoglo, care alături de alţi colegi deputaţi de etnie găgăuză aplaudase în plen votarea acelor amendamente, ne-a spus că la necesitate legile vor fi discutate din nou înainte de revotare şi în cadrul grupului de lucru parlamentar responsabil de problematica găgăuză:

„Dacă mai sunt întrebări şi cineva a rămas nesatisfăcut, vom discuta în continuare, vom expune argumentele, inclusiv în cadrul grupului de lucru format din deputaţi moldoveni şi găgăuzi.”

Până acum Igor Dodon a refuzat să promulge şi a reîntors parlamentului cel puţin cinci legi. Două din ele, cea privind marcarea Zilei Europei la data de 9 mai şi cea cu privire la ştiinţă şi inovaţii, au fost examinate miercuri în cadrul comisiei parlamentare cultură şi educație. Comisia a decis să propună plenului Parlamentului menţinerea legilor în redacţia în care fusese adoptate. După adoptarea repetată în plen a legilor respinse, şeful statului este obligat prin lege să le promulge.