Preşedintele Igor Dodon şi-a reiterat dorinţa de a interzice prin lege unionismul, insistând ca persoanele care susţin unirea cu România să fie trase la răspundere. În opinia lui Igor Dodon, formulată luni, pe Facebook, „propaganda unionistă a dăunat mult relaţiilor de încredere între Chişinău şi Tiraspol”. Şeful statului a mai adăugat că unul dintre obiectivele unioniştilor ar fi „să nu permită reîntregirea Republicii Moldova, fiindcă o Moldova reîntregită nu va putea fi anexată la România, iar trupele NATO nu vor putea ajunge pe Nistru”. Igor Dodon a reacţionat astfel după ce fostul preşedinte al României, Traian Băsescu, a fost ales duminică preşedinte de onoare al Partidului Unităţii Naţionale de la Chişinău. Intenţia preşedintelui Igor Dodon nu este nouă, cum veţi auzi din relatarea Dianei Răileanu:
La scurt timp după preluarea şefiei Partidului Socialiştilor, în decembrie 2011, Igor Dodon a insistat pe numita reformă „a simbolicii identitare”, adică interzicerea manifestaţiilor publice ale celor care pledează pentru unirea cu România şi iniţiativa de organizare a unui referendum pentru înlocuirea tricolorului cu un drapel roşu-albastru despre care Igor Dodon spunea că ar fi fost al lui Ştefan cel Mare. În martie 2012, Igor Dodon, la acea vreme şi lider al grupului parlamentar al Partidului Socialiştilor - din care mai făceau parte Zinaida Greceanîi şi Veronica Abramciuc, cu toţii foşti comunişti, - îşi îndemna colegii să susţină proiectul de lege privind interzicerea manifestaţiilor unioniste:
„Eu cred că acei care într-adevăr se consideră cetăţeni ai Republicii Moldova, se consideră statalişti, şi ştim că în Parlamentul Republicii Moldova cel puţin declarativ acest lucru este în programele câtorva partide parlamentare, eu cred că aceste formaţiuni ar trebui să răspundă foarte clar: susţin sau nu această iniţiativă legislativă a socialiştilor? Aici aş pune şi o întrebare către foştii colegi, care fiind nouă ani la guvernare, nu au promovat o astfel de lege. Să fi fost implementată o astfel de normă legală, autorităţile publice locale nu aveau dreptul să dea acceptul pentru aşa acţiuni cum este marşul Unirii”, declara Igor Dodon în martie 2012, în Parlament.
Propunerea socialiştilor a fost ignorată atunci în Legislativ, iar într-o postare pe blogul său, Igor Dodon îşi exprima regretul că „nici măcar fracţiunea PCRM nu a susţinut această iniţiativă”.
A urmat campania pentru prezidenţialele din toamna trecută. În octombrie 2016, într-o conferinţă organizată în faţa monumentului lui Ştefan cel Mare, candidatul la funcţia de preşedinte, Igor Dodon, îşi trasa priorităţile. Primul punct: va interzice unionismul dacă va fi ales în fruntea statului:
„Voi întreprinde toate acţiunile necesare pentru a interzice prin lege unionismul în Republica Moldova – tot felul de unionism, şi cei care vor să se unească în Est şi în Vest. Noi trebuie să păstrăm statalitatea Republicii Moldova”.
Tot atunci, Dodon a mai spus că va insista pe schimbarea Codului Educaţiei astfel încât în şcoli să fie studiată „Istoria Moldovei”.
La începutul anului, la scurt timp după preluarea funcţiei de şef al statului, Igor Dodon a emis un decret prin care i-a retras fostului preşedinte al României, Traian Băsescu, cetăţenia Republicii Moldovei. Când a emis decretul, Igor Dodon şi-a motivat decizia prin faptul că Băsescu ar fi omis să spună că este urmărit penal în ţara sa. A urmat un ping-pong juridic. În martie, judecătoria Centru din Chişinău a suspendat decretul preşedintelui Igor Dodon. Şeful statului a atacat decizia la Curtea de Apel, iar dosarul a ajuns astăzi pe masa magistraţilor Curţii Supreme de Justiţie.
Duminică, 25 iunie, fostul lider de la Cotroceni, Traian Băsescu, a fost ales preşedinte de onoare al Partidului Unităţii Naţionale la Chişinău. Dacă îşi va recăpăta cetăţenia moldovenească, Băsescu ar urma să preia conducerea partidului de la actualul președinte executiv, Anatol Şalaru, fost ministrul liberal al apărării.
La congresul Partidului, Traian Băsescu s-a referit, între altele, la subiectul unirii. În opinia sa, ţinând cont de faptul că extinderea NATO şi a Uniunii Europene s-a oprit acum pentru mulţi ani, „singura şansă reală a Republicii Moldova de a intra în aceste structuri, părăsind definitiv sfera de influenţă a Moscovei, ar fi prin unirea cu România”. Declaraţia l-a nemulţumit pe preşedintele Igor Dodon care consideră că „unul dintre obiectivele unioniştilor – să nu permită reîntregirea Republicii Moldova”.
Dosarul transnistrean a fost declarat de preşedintele Igor Dodon drept prioritar. Iată de ce, în opinia comentatorului politic de la „Ziarul Naţional”, Nicolae Negru, şeful statului ar fi nesincer atunci când spune că unioniştii sunt de vină pentru relaţiile deloc mulţumitoare între Chişinău şi Tiraspol:
„Chiar chestia asta cu diferendul transnistrean – apriori se consideră că dacă noi vom spune că vorbim limba română, păi transnistrenii o să se despartă de noi, ca şi cum transnistrenii sunt incapabili să înţeleagă că noi suntem același popor, vorbim aceeași limbă şi nu e nimic nou şi nu e nimic de speriat în acest fapt. Eu cred că această recunoaştere, această însănătoşire, să-i spunem aşa, nu strică nimănui, nu ne strică nici nouă, nu le strică nici celor de pe Nistru.”
De altfel, preşedintele Igor Dodon are planificată în această seară o discuţie liberă cu jurnaliştii de pe ambele maluri ale Nistrului, la reşedinţa de la Holercani, unde, în martie, s-a întâlnit cu liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski. La finele lunii trecute, Krasnoselski i-a reproşat preşedintelui Igor Dodon că face uz de lozinci politice atunci când vorbeşte despre federalizare. Ideea a fost promovată de şeful statului care crede în soluţionarea conflictului transnistrean prin federalizare, punct de vedere ce pare să nu fie împărtăşit de liderul de la Tiraspol.