La 8 august s-au împlinit doi ani de când în R. Belarus, una din cele mai puțin democratice țări din Europa, au avut loc alegeri prezidențiale. Oficial, ele au fost câștigate de veșnicul lider autoritar de la Minsk Alexandr Lukașenko. Opoziția a contestat însă rezultatul, și a organizat proteste prelungite, soldate cu arestări și violență polițienească.
Pe fundalul acelor evenimente, a ieșit în prim-plan, din tabăra opoziției, Svetlana Țihanovskaia, soția unui candidat interzis și închis. Curând, când au început arestările, ea a fost nevoită să fugă din țară, stabilindu-se în țara vecină membră în NATO și EU Lituania.
Svetlana Țihanovskaia
De atunci, ea călătorește în lumea liberă încercând să țină în atenția publică setea de democrație a compatrioților ei. Un interviu acordat în exclusivitate Europei Libere, mai precis canalului nostru TV Current Time, este sintetizat de Ileana Giurchescu.
Your browser doesn’t support HTML5
Doi ani de la protestele anti-Lukașenka din Belarus : „Am subestimat cruzimea regimului” (Svetlana Țihanovskaia)
La câteva zile după ce alegerile fraudate din 8 august 2020 care i-au adus președintelui Aleksandr Lukașenko un al șaselea mandat consecutiv, agenții de securitate au forțat-o pe Țihanovskaia să plece din țară. De atunci trăiește și lucrează în Lituania, încercând să convingă comunitatea internațională să nu recunoască realegerea lui Lukanșenko, aflat la putere din 1994. Chiar și din exil, Țihanovskaia rămâne întruchiparea ambițiilor democratice ale țării sale: „În 2020 toată lumea credea că regimul se va prăbuși pentru că era, desigur, imposibil ignore cât de mulți oameni protestau și luptau”, spune Țihanovskaia în interviul cu Current Time. „Se pare că am subestimat cruzimea regimului și dorința lor de a se agăța de putere prin orice mijloace. Era însă evident pentru toată lumea că nimeni nu mai vrea să trăiască sub acel regim”.
Proteste în Minsk, 23 august 2020
Biroul ei de la Vilnius, explică Țihanovskaia, este „o organizație politică”, cu o agendă scurtă dar clară: „eliberarea prizonierilor politici [din Belarus], organizarea de noi alegeri, oprirea războiului [din Ucraina] și sprijinirea Ucrainei”.
Guvernul lui Lukașenka a susținut invazia masivă a Rusiei în Ucrainei. Dacă Ucraina este capabilă să respingă atacul, crede Țihanovskaia, reacția politică împotriva acestui război nepopular în Belarus ar putea fi fatală pentru Lukașenko și „mașinăria represivă enormă a regimului său dictatorial”.
„Sfârșitul acestui război le-ar putea oferi Belarusului și belarușilor șansa de a trece la o nouă etapă și de a pune țara pe calea democrație”, a mai spus ea în interviul cu Current Time.
Acțiune de protest împotriva violenței după dispersarea demonstranților pașnici, arestări, intimidări în închisori. Minsk. 24 august 2020
Țihanovskaia laudă curajul „remarcabil” al belarușilor care încearcă împiedice efortul de război și pe cel al voluntarilor belaruși din Ucraina, care „apără onoarea” ambelor țări. Înțelege însă și sentimentul de vinovăție al multor belaruși, care consideră războiul din Ucraina și „o consecință a tăcerii noastre”.
În timpul campaniei pentru alegerile prezidențiale din 2020, Țihanovskaia – o profesoară și traducătoare fără experiență politică – a fost în mod neașteptat propulsată în fruntea opoziției democratice din Belarus. Când soțului ei, popularul blogger Serghei Țihanovski, i s-a interzis să candideze în alegerile prezidențiale și, ulterior, a fost arestat, Țihanovskaia a preluat campania „din mers”.
Your browser doesn’t support HTML5
Lidera opoziției bieloruse: „Am subestimat cruzimea” regimului lui Lukașenka
Mai târziu, principalele grupări de opoziție s-au adunat în jurul candidaturii ei pentru a forma o alianță fără precedent, care părea să ofere belarușilor șansa unei schimbări radicale dar pașnice după mai bine de un sfert de secol sub conducerea autoritara a lui Lukașenka.
Pe 9 august 2020, rezultatele oficiale ale alegerilor au arătat însă că Lukașenka câștigase cu mai mult de 80% din voturi. Sute de mii de belaruși din toată țara au ieșit să protesteze în stradă. Reacția autorităților a fost extrem de dură. Mii de oameni au fost bătuți, reținuți și torturați, între care mulți jurnaliști și activişti.
Treptat, protestele s-au stins sub atacul forțelor de securitate, iar Lukașenka a rămas la putere, fără a face vreo concesie opoziției.
Țihanovskaia spune că biroul ei continuă să lucreze cu diaspora belarusă, acum extinsă, pentru a „reorganiza și coordona mișcarea” și pentru a oferi celor din țară certitudinea că nu sunt uitați.
Svetklana Țihanovskaia la Bruxelles, cu ocazia decernării Premiului Saharov, 16 decembrie 2020
„Încercăm”, a adăugat ea. „Sunt pași mici, nu putem lucra cum ne-am dori. Posibilitățile noastre sunt limitate. Nu suntem fizic în Belarus. Nu suntem la putere acolo și nu controlăm poliția. Dar încercăm să facem tot ce putem."
Ea a adăugat că uneori aude critici că nu face suficient sau că „doarme”.
„Nu poți să faci totul. Nu poți să mergi acolo și să deschizi porțile închisorilor. Sunt multe lucruri pe care nu le poți face în circumstanțe atât de limitate. Dar continui să-ți faci treaba”, spune Svetlana Țihanovskaia în interviul în exclusivitate cu Current Time, realizat cu ocazia împlinirii a doi ani de la protestele masive provocate de realegerea președintelui Aleksandr Lukașenko.
### Vezi și... ### Julie Fisher: Eliberarea deținuților politici din Belarus, obiectivul sancțiunilor SUA