Înainte de alegerile locale din 20 octombrie, noul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Dorin Cimil, spune că o prioritate a sa va fi verificarea minuțioasă a rapoartelor financiare ale concurenților electorali, un exercițiu până acum formal.
Your browser doesn’t support HTML5
Valentina Ursu în dialog cu președintele CEC, Dorin Cimil
Europa Liberă: Am reținut o remarcă a unui cunoscut analist politic care se întreba: prin ce se deosebește actuala Comisie Electorală Centrală de cea precedentă, dacă numărul de alegători a rămas de 3 milioane 200 de mii?
Toată informația care se exportă în Registrul alegătorilor se ia din Registrul populației...
Dorin Cimil: „Am văzut și eu această remarcă și vreau să vă comunic că CEC-ul nu este deținătorul de registru sau de evidență a populației. Deci, toată informația care se exportă în Registrul alegătorilor se ia din Registrul populației. De aceea, tot numărul de persoane, precum și creșterea sau descreșterea noi le raportăm prin acest registru. În situația în care ni se fac nouă reproșuri că anunțăm anumite cifre cu referire la numărul de alegători, n-au decât să consulte personal registrele publice, care sunt în gestiunea unor organe speciale pe care, de altfel, le consultăm și noi. De exemplu, cum ar fi registrele partidelor politice, care sunt 46 la număr pe moment, iar toate acestea se regăsesc în Registrul ASP-ului, organ specializat pentru înregistrarea, evidența acestora.”
Europa Liberă: În acest număr sunt incluși și cetățenii cu drept de vot din stânga Nistrului?
Dorin Cimil: „Exact. În acest număr sunt incluși și cetățenii R. Moldova, care au dreptul la vot, iar în situația când persoana are pașaport național și este cetățean, ea are dreptul la vot, indiferent de faptul unde se află – în stânga Nistrului, în dreapta Nistrului sau în general peste hotarele R. Moldova.”
Europa Liberă: Chiar dacă unii dintre ei nu au participat la nici un scrutin, oricum ei rămân la evidență ca și alegători?
Dorin Cimil: „Dacă ei sunt înregistrați ca și cetățeni ai R. Moldova, li s-au eliberat buletine de identitate, evident că ei sunt alegători ai R. Moldova. Deci, numărul buletinelor va fi stabilit în funcție de numărul de alegători, dar pentru fiecare circumscripție separat se calculează numărul necesar de buletine, câte 5.000 de buletine pentru fiecare secție de votare.”
### Vezi și... ### Lupta pentru fotoliul de primar al Chișinăului: candidați și estimări
Europa Liberă: De-a lungul timpului, de la proclamarea independenței R. Moldova și până astăzi, în acești 28 de ani au fost organizate multe scrutine, au fost alegeri și locale, și prezidențiale, și parlamentare și deseori actorii politici spun că alegerile sunt fraudate, nu sunt libere, nu sunt corecte. Cum vă asigurați Dvs. că aceste scrutine trebuie să aibă loc în condiții transparente, să fie libere și corecte?
Dorin Cimil: „De obicei, contestă alegerile perdanții, cei care au luat un scor mai slab sau în general nu au fost promovați în anumite organe sau structuri la care ei pretind – mă refer la consilii, mă refer la primării ș.a.m.d. –, dar oportunitatea Comisiei este în general respectarea unor standarde electorale, și anume unor acțiuni care sunt strict necesare pentru a organiza, supraveghea și a monitoriza alegerile, deci așa-numitul pachet standard electoral, care include în sine o serie de acțiuni clare, o serie de acțiuni precise, pe care trebuie să le săvârșească Comisia în baza Codului Electoral, în baza Legii cu privire la partide și în baza Constituției R. Moldova.”
Europa Liberă: Dar când nu sunt considerate libere și corecte alegerile?
Dorin Cimil: „Probabil, când se fraudează intenționat de către cineva, sunt stabilite persoane care au contribuit la fraudarea alegerilor prin propriile acțiuni deliberate, doar în aceste cazuri noi putem vorbi despre fraudare. Cât privește Comisia Electorală Centrală pe care o conduc, toate acțiunile sunt transparente și avem o majoritate de voturi pentru a promova un proiect de hotărâre sau altul. De aceea, gândul despre fraudarea alegerilor de către Comisie sau de către alte organe de stat ar fi unul foarte bizar.”
Europa Liberă: Ceea ce îi surprinde pe mulți observatori care vin din Occident să supravegheze buna desfășurare a alegerilor sunt discuțiile despre coruperea alegătorului, că cel mai mult în R. Moldova s-ar vorbi despre acest fenomen. Ce aveți a spune la acest capitol? Cât de atenți și cât de bine informați trebuie să fie cetățenii cu drept de vot ca să nu se lase manipulați? Câtă responsabilitate poartă actorii politici pentru aceste pomeni electorale pe care le împart alegătorilor?
Avem deja mecanisme de reacție asupra unor acțiuni ilegale ale actorilor politici...
Dorin Cimil: „Cu siguranță că și în acest aspect avem deja mecanisme de reacție asupra unor acțiuni ilegale ale actorilor politici și avem chiar și responsabilitatea organelor locale sau organelor centrale care, în virtutea funcțiilor lor, sunt abilitate cu dreptul de a supraveghea acțiuni concertate ale actorilor politici sau coruperea alegătorilor prin oferire de pomeni ș.a.m.d. – mă refer la organele de poliție, mă refer la organele fiscale, mă refer la organele financiare, chiar și la asociațiile obștești care sunt în drept să reclame orice acțiune de acest gen către Comisia Electorală Centrală, către organele pe care le creează Comisia, mă refer la toate organele respective.”
Europa Liberă: Dar e una ce e scris pe hârtie și e cu totul alta ce se întâmplă în realitate.
Dorin Cimil: „La acest capitol trebuie să fie toleranța zero din partea întregii societăți și nu numai din partea unui organ constituit din 48 de persoane, mă refer la cifra numerică a CEC-ului care gestionează alegerile pe întreg teritoriul R. Moldova. Este greșită concepția conform căreia responsabilă de alegeri este doar Comisia Electorală Centrală, este întreaga societate, fiecare persoană în parte care se lasă coruptă sau care corupe, sau care săvârșește oricare acțiune ilegală care se înscrie în Codul Penal sau în Codul Contravențional.”
Europa Liberă: Pentru Dvs., ca și președinte al Comisiei Electorale Centrale, vă este clar totuși cum își cheltuiesc și cum își numără banii partidele în campania electorală?
### Vezi și... ### Igor Boțan: Dacă Partidul Democrat vrea un proces pe finanțarea partidelor, toți trebuie să fie puși în aceeași oală
Dorin Cimil: „Și la acest capitol, Comisia Electorală Centrală își are competențele sale. Una din competențele de bază este monitorizarea raportării financiare a partidelor politice. Noi primim periodic rapoartele financiare ale partidelor privind cheltuielile de bani din fondurile pe care le acumulează. Aceste rapoarte sunt verificate, sunt verificate la capitolul prezentării la timp și mai puțin la capitolul cheltuirii efective a banilor cu prezentarea de acte primare, ceea ce este foarte important și la una din ședințele Comisiei chiar a fost primită o decizie de a amâna examinarea în cadrul ședinței acestor rapoarte pentru a contracta un organism specializat în domeniu care să verifice în baza metodologiei existente dacă corect a fost raportată și constituirea cifrelor, că de constituirea cifrelor urmează să-și bată capul sau să răspundă organele competente, care pot să dovedească dacă drept sau nu au fost constituite cifrele care au fost raportate Comisiei Electorale Centrale. Și în acest sens vom contracta subiecți speciali, care vor face expertiză și la acest capitol. Este o problemă de importanță majoră pentru mine ca președinte să fac puțină lumină și în acest aspect, deoarece până acum Comisia s-a bazat doar pe criteriul formalismului, prezentau sau nu, la timp sau nu, dar în esență, ca să vedem toate cheltuielile respective care sunt, cum au fost ș.a.m.d. este necesar un volum de lucru mult mai mare și mai intensiv și nu doar o simplă evidență statistică.”
Europa Liberă: Deseori aud voci de la firul ierbii care se întreabă cum într-o țară atât de săracă precum R. Moldova câteva partide, pentru că pot fi numărate pe degete, pot să aibă atât de mulți bani. Și mai ales că s-a constatat că uneori cei care donează bani pentru fondul partidului sunt oameni săraci, inclusiv șomeri. Credeți în sinceritatea partidelor le care prezintă?
Dorin Cimil: „Sursele de alimentare financiară a partidelor sunt diferite, inclusiv donații, sponsorizări și chiar o bună parte din finanțare o reprezintă subvențiile statului. Statul alocă din bugetul său...”
Europa Liberă: Este Legea privind finanțarea partidelor...
Dorin Cimil: „Exact, exact! De aceea, donațiile la fel fac o bună parte din bugetul partidelor și persoanele care urmează să doneze bani sunt plafonate de lege la acest capitol. Ne referim la acele 6 salarii medii pe economie, care plafonează potențialul de donare a unei persoane. Evident că noi am început – și acest proces continuă – să verificăm, interpelăm organele specializate cu referință la Fisc, cu referință la poliție ș.a.m.d. pentru a vedea dacă și cine au depășit acest plafon și a vedea dacă persoanele respective au suficiente surse pentru a oferi aceste donații. Pe moment suntem în proces de verificare, chiar am făcut demersurile în acest sens și așteptăm ca să ne prezinte Fiscul rezultatele anumitor verificări. Nu voi deschide conținutul unor scrisori care deja sunt în Comisie, ele vor fi făcute publice când vor fi făcute analizele respective.”
Așteptăm să ne prezinte Fiscul rezultatele anumitor verificări...
Europa Liberă: Dar ce arată ele?
Dorin Cimil: „Că sunt încălcări în acest sens.”
Europa Liberă: Întâmplător sau nu, dar partidele de la guvernare în cele mai dese cazuri se bucură de susținere, sprijin financiar din partea celor care vor să contribuie la vărsarea finanțelor în pușculița formațiunii.
Dorin Cimil: „Nu este o statistică clară cine se bucură și cum, doar că persoana – fie membru de partid sau fie simpatizant, sau fie un simplu cetățean –, deci dacă e cetățean al R. Moldova și nu are interdicțiile prevăzute de Codul Electoral poate veni cu o donație sau cu un ajutor financiar către partidul respectiv. Este important să respecte exigențele legale, inclusiv acum s-a deschis și calea finanțării din exterior.”
Europa Liberă: A fost modificată legislația și cei din străinătate, moldoveni aflați peste hotare pot să contribuie, dacă doresc să finanțeze o anumită formațiune.
Dorin Cimil: „Da, exact. Vreau să vă spun că suntem și în lucrul de a perfecta acest mecanism – cum am putea în baza prevederilor legale crea anumite platforme, în temeiul cărora persoana aflându-se peste hotare doar expunând public datele sale privind cetățenia, datele sale privind locul de muncă, proveniența banilor și alte date pe care legea le prevede ar putea cu siguranță transmite bani fără prezența fizică în acest sens.”
Europa Liberă: Cum va fi efectuat acest exercițiu electoral în stânga Nistrului? Acolo pe o circumscripție trebuie să fie repetate alegerile parlamentare, iar pe de altă parte, la alegerile locale cum participă cetățenii de acolo?
Dorin Cimil: „A fost creată deja circumscripția electorală pentru cetățenii din stânga Nistrului, au creat deja CC de nivelul 1, care creează și birourile electorale speciale pentru persoanele din stânga Nistrului. Acestui segment îi acordăm o atenție deosebită și pentru a asigura cetățenilor din stânga Nistrului dreptul la vot în situația în care ei își doresc exprimarea dreptului respectiv au fost create birouri electorale pe teritoriul R. Moldova în anumite localități care sunt capabile să recepționeze voturile de la acești cetățeni.”
Europa Liberă: Pentru parlamentare parcă e mai clară situația. Pentru locale?
Dorin Cimil: „E același mecanism și pentru locale. Deci, noi o să publicăm pe site deciziile respective, care indică unde pot vota persoanele din stânga Nistrului.”
Europa Liberă: Și vă referiți doar la localitățile aflate în Zona de Securitate, pentru că mai departe R. Moldova nu exercită control juridic și nu se organizează?
Dorin Cimil: „Da, doar la localitățile din Zona de Securitate. În acest aspect au fost atenționate, conform procedurii, toate organele de drept ale R. Moldova care au competența respectivă ce reiese din regimul Zonei de Securitate. Deci de comun acord s-au stabilit aceste pârghii pentru a asigura dreptul la vot al persoanelor.”
Europa Liberă: Cei din străinătate vor putea să voteze?
Dorin Cimil: „Vor putea să voteze persoanele care locuiesc în zona respectivă la momentul actual.”
Europa Liberă: Le dați voie și cu actele care au termenul expirat?
În fiecare secție de peste hotare vor ajunge câte 5.000 de buletine...
Dorin Cimil: „Exact! Legea le oferă dreptul de a vota și cu actele expirate, făcând doar dovada cetățeniei R. Moldova. Chiar în ziua de mâine, în ședința Guvernului vor fi anunțate numărul și amplasarea secțiilor de votare peste hotare. Cunoaștem preventiv cam câte sunt ele și unde urmează, dar nu ne pronunțăm până când nu va fi pronunțată hotărârea Guvernului care, conform Codului Electoral, este responsabil pentru organizarea alegerilor peste hotarele R. Moldova.”
Europa Liberă: Și în fiecare secție vor ajunge câte 5.000 de buletine?
Dorin Cimil: „Da, în fiecare secție vor ajunge câte 5.000 de buletine.”
Europa Liberă: Știți că au fost reproșuri din partea celor de peste hotare, fie că cozile au fost infernale și nu au reușit să-și exercite dreptul la vot, fie că nu le-au ajuns buletine.
Dorin Cimil: „Conform evaluărilor noastre recente, nici într-o secție de peste hotare nu s-au prezentat spre a vota și nu și-au realizat dreptul la vot 5.000 de persoane. Deci, cel mult, după câte țin eu minte, 3.300-3.200 de persoane.”
Europa Liberă: Dar faptul că unii nu au reușit să-și exercite dreptul la vot?
Dorin Cimil: „Dar faptul că unii nu au reușit, cred că...”
Europa Liberă: Lipsa angajaților în birourile electorale?
Dorin Cimil: „Exact. Este și o problemă de organizare. Mă refer la funcționarii electorali, dar faptul că nu au reușit se poate datora și altor circumstanțe de care se vor ocupa organele competente.”
Europa Liberă: Va fi „ziua tăcerii” sau nu va fi?
Dorin Cimil: „Va fi „ziua tăcerii”, neadmiterea agitației electorale.”
Europa Liberă: Pentru alegători, ce sugestii aveți?
Dorin Cimil: „Să fie conștienți și corecți și să vină la vot. Pun accentul pe prezența la vot, pe activismul persoanelor și pe tineri, fiindcă tinerii sunt speranța noastră.”
Europa Liberă: Dar ei sunt cei mai nehotărâți, se pare că.
Să fie conștienți și corecți și să vină la vot...
Dorin Cimil: „Probabil că nu sunt vinovați ei, este o altă problemă de nemotivare...”
Europa Liberă: Nu-i motivează suficient actorul politic?
Dorin Cimil: „Exact. Actorul politic trebuie să-i motiveze suficient pentru a participa la vot.”
Europa Liberă: Dar și Comisia Electorală Centrală are un rol important?
Dorin Cimil: „Evident! Toate acțiunile pe care le demarăm și le-am preconizat sunt pentru a motiva, pentru a arăta importanța votului, pentru a arăta oportunitatea votului și importanța lui pentru fiecare persoană, iar implicarea tinerilor și dorința, noi vedem că și la manifestațiile care au loc cu concursul Comisiei Electorale Centrale unde tinerii sau o parte din ei vin foarte energici, foarte activi și se raliază acelor evenimente care se petrec de către Comisie cu suportul partenerilor noștri.”
Europa Liberă: Ați spus că în ziua alegerilor locale CEC are cel mai mare număr de angajați. Și suma care este alocată?
Dorin Cimil: „Estimativ sunt 24.000 de persoane cărora li se achită salariu din bugetul de stat, ca și funcționari electorali în această perioadă.”
Europa Liberă: Și bugetul pentru aceste alegeri?
Dorin Cimil: „Circa 140 de milioane de lei pentru locale.”
Europa Liberă: Și pentru parlamentare?
Dorin Cimil: „13 milioane și ceva.”