Doru Curoșu: „Prin voluntariat poți și să înveți, și să înțelegi cine ești și ce vrei să faci în viață”

Voluntariatul este recunoscut prin lege şi reprezintă practic un pas important în implicarea tinerilor în societate. Coordonator de voluntari, Doru Curoşu crede că voluntariatul este cea mai bună oportunitate pentru autocunoaştere şi dezvoltare, dar nu în ultimul rând pentru a-ţi face prieteni. El a reuşit să fie voluntar în cele mai mari organizaţii din lume, să coordoneze ONG-uri, să lucreze în Guvernul Republicii Moldova, să-şi deschidă propria companie şi să ajungă în revista Forbes drept unul din cei mai activi tineri din Europa.

Interviu cu Doru Curoșu

Europa Liberă: Cine mai practică, astăzi, voluntariatul în țară?

Doru Curoșu: „Tot mai mulți tineri, dar, de fapt, voluntariatul nu-i doar pentru tineri. Eu cunosc persoane de toate vârstele care sunt implicați în acțiuni de voluntariat. Pentru mine-i chiar șocant faptul că tineri de clasele a V-a, a VI-a se apropie și mă întreabă: „Unde aș putea face și eu voluntariat?” Bravo! Eu la vârsta lor nu știam ce înseamnă voluntariatul.”

Europa Liberă: Dar cunosc tinerii ce înseamnă voluntariat?

Doru Curoșu: „Fiecare interpretează în felul său. Pentru cineva sunt activități interesante în care poate să se implice, să-și ocupe timpul liber, cineva vede că chiar poate să facă o schimbare, iar altcineva vrea să-și spună părerea, să i se audă vocea ș.a.m.d.”

Europa Liberă: Cu ajutorul voluntarilor, ce probleme se rezolvă în Republica Moldova?

Doru Curoșu: „Noi, în primul rând, încercăm să atragem atenția asupra unei probleme, după care masele de oameni care vor să facă o schimbare atrag atenția factorilor de decizie, cei care pot să facă schimbarea. În același timp, tinerii pot să-și soluționeze propriile probleme prin voluntariat, acesta fiind parte din educație. Școala și universitatea nu ne oferă așa de multe posibilități de a obține abilități, de a câștiga experiențe unice, iar prin voluntariat poți și să înveți, și să înțelegi cine ești și ce vrei să faci în viață, la ce ești bun și asupra la ce trebuie să mai lucrezi, să te autocunoști, să-ți faci conexiuni, să-ți faci prieteni, contacte, oameni cu care vrei să lucrezi. Să te cunoască lumea, de ce nu?”

Europa Liberă: Aud mulți tineri că a devenit la modă, pentru că ar fi bine la CV să fie scris că atâția ani a practicat și voluntariatul și asta l-ar ajuta să obțină o bursă, să obțină un job mai bun.

Doru Curoșu: „Nu. În 2016, când noi am făcut proiectul cu privire la voluntariat și atunci când a fost carnetul de voluntar scos la lumină, noi eram conștienți că oficializarea voluntariatului ar însemna ca oamenii să facă asta doar din pur interes, ca să obțină anumite credite. Și nu văd o problemă, la urma urmei. Dacă poți face voluntariat doar ca să obții cele 60 de ore de voluntariat ca să poți aplica la universitate, fă, deja e un suport. În același timp, tinerii care fac asta din pasiune și din dragoste pentru a face o schimbare au un beneficiu-suport. Voluntariatul eu nu cred că trebuie analizat din perspectiva că îl faci din suflet, că îl faci că vrei, că îl faci pentru CV, oricine e binevenit să participe. Fie că cineva îi dedică o oră de la sine, iar altcineva îi dedică o jumătate de zi.”

Europa Liberă: Câți voluntari ar fi în Republica Moldova?

Doru Curoșu: „...Nu știm. În 2016 știam mai exact cifrele. Sunt zeci de mii, pentru că noi avem în jur de 10 mii de ONG-uri înregistrate în țară și, respectiv, fiecare organizație are un număr de voluntari – 2, 3, 10, 100, sunt organizații mai mari care au 150-200 de voluntari. Respectiv, tineri sunt foarte mulți și nu doar tineri.”

Europa Liberă: Dar deseori în Republica Moldova mai degrabă se cunoaște despre activitățile pe care le prestează voluntarii veniți din străinătate. Voluntarii Corpului Păcii, de exemplu, sunt foarte bine cunoscuți, mai ales în mediul rural, acolo unde un voluntar a ajuns să predea copiilor engleza, să organizeze activități extrașcolare. De ce prinde mai degrabă, iată, această cooperare a voluntarului străin cu cetățeanul Republicii Moldova, și nu invers?

Doru Curoșu: „Mi se pare și normal că cei care vin în Moldova să fie mai vizibili. În primul rând, pentru că organizațiile care îi deleagă aici le oferă și un buget pentru promovarea activităților lor și pentru ei e foarte important ca impactul să fie și local, dar și la nivel de vizibilitate națională. În același timp, tot mai mulți oameni vor să cunoască de ce străinii au venit să facă voluntariat în țara noastră, de ce nu au rămas în țara lor să facă voluntariat. Străinii îi atrag pe cei de pe loc să facă voluntariat și se implică în proiecte în comun și, respectiv, cresc masele de oameni care fac proiecte sociale. Și voluntarii Corpului Păcii, și alți voluntari care vin ating probleme foarte sensibile care prind la public, ei soluționează probleme de sărăcie, probleme de educație în regiuni, violența în familie, violența în rândul tinerilor, probleme care sunt foarte actuale în societate, foarte sensibile, iar implicarea în soluționarea lor deja prinde mult mai mult la vizibilitatea lor chiar și pe plan internațional, nu doar în Republica Moldova.”

„Îmi place să fiu de folos…”

Europa Liberă: Moldoveni care fac voluntariat în străinătate sunt?

Doru Curoșu: „Sunt! Suntem foarte mulți. Cea mai mare parte din tinerii plecați la studii în străinătate fac voluntariat, nu pentru că e la modă, dar pentru că e foarte util să faci voluntariat pe lângă universitate. Eu, de exemplu, am fost student în România și ceea ce învățam la universitate la orele de voluntariat puneam în practică.”

Europa Liberă: Sunt diferențe între felul cum se face voluntariat în străinătate și în Republica Moldova?

Doru Curoșu: „N-aș spune că există vreo diferență. Există doar modul de expunere, poate modul de soluționare a problemei, cineva este un pic mai diplomat, cineva este mult mai direct, dar oricum ar suna asta, de multe ori voluntariatul din Moldova comparativ cu voluntariatul netradițional se diferențiază prin susținerea pe care o are. Multe organizații au susținere financiară din partea companiilor, din partea organizațiilor internaționale și pot să desfășoare proiecte mult mai ușor. În Moldova, partea financiară este o problemă totuși, deși voluntariatul este o activitate non-financiară, dar partea de logistică este nevoie s-o poți asigura.”

Europa Liberă: Este ușor să convingi pe cineva că ești voluntar și ai nevoie de sprijin?

Doru Curoșu: „În Republica Moldova îi un pic mai complicat, fiindcă companiile sunt deschise să susțină, dar mai puțin financiar. Ei bine, dacă un voluntar cu experiență știe cum să beneficieze de asta, pur și simplu cere anumite materiale, locații, spații, apă, logistică, orice are nevoie pentru activități și atunci e suficient, dar de multe ori vrei să organizezi un eveniment mult mai mare și ai nevoie de anumite sume...”

Europa Liberă: Mă gândesc acum la „Diaconia”. Știți câtă lume a reușit să coaguleze ca să facă aceste gesturi frumoase în ajunul unor sărbători creștine...

Lăpușneanca din Illinois

Doru Curoșu: „Da, corect! Toate caravanele de Crăciun, toate inițiativele de a colecta bani, bunuri și a duce la familiile care au nevoie iarăși necesită resurse, necesită implicare. Partea bună e că organizațiile au învățat să facă colectare de fonduri, ele știu cum să organizeze evenimente prin care să adune bani, prin care să adune bunuri, își creează rețea de oameni care îi susțin și oamenii sunt fideli deja acestor mișcări.”

Europa Liberă: Câtă lume neputincioasă există în Republica Moldova care are nevoie de acest sprijin care vine din partea voluntarilor?

Doru Curoșu: „Sunt destul de mulți oameni în țara noastră care au nevoie și de multe ori nici nu se gândesc la bani, ci se gândesc să vină cineva să-i ajute cu un sfat, poate să-i ajute în gospodărie; bătrâni rămași singuri, ai căror copii sunt plecați peste hotare; tineri care sunt în școli mici de prin sate, unde nu vine nimeni să le comunice ce se mai întâmplă interesant în lume, ce oportunități ar avea ei. Cred că orice tip de astfel de activități sunt binevenite. Asta nu necesită resurse, nu trebuie să plătești, te-ai suit în transportul public și te-ai dus până într-o localitate, ai făcut niște activități cu tinerii de acolo... Este simplu.”

Europa Liberă: Dar în general, cum se vede această compasiune pentru cel mai trist din Republica Moldova pentru lumea din jur?

Doru Curoșu: „Sunt oameni care deja au obișnuința să facă asta. Ei nu o văd ca o obligativitate, ci vine din dorință, ei așteaptă momentul să se organizeze...”

Europa Liberă: Dar asta pornește de la educația din familie, educația din școală, de unde?

Doru Curoșu: „Eu aș spune că vine mai mult de la educația din societate. Mai puțin din familie, poate cineva are norocul să vină dintr-o familie în care se vorbește mult despre asta, dar la mine în familie, de exemplu, nu era niciodată promovat voluntariatul sau participarea civică. Poate nici prietenii mei n-au avut așa posibilități, dar văzând în spațiul public că oamenii vor să schimbe ceva, se implică, organizează evenimente, vrei să fii și tu parte a unei comunități. Și atunci, nu știu, ți se aprinde becul, că eu vreau să fac asta, pot să contribui într-un fel sau altul. Ai posibilități financiare, poți să contribui cu bani; ai resurse, poți să contribui cu resurse; ai timp, mergi și ajuți direct. Eu aș spune că în ultimii ani voluntariatul în Republica Moldova a avut și urcușuri, și coborâșuri. Noi am avut perioadele acelea de glorie 2010-2013, în care voluntariatul era probabil tema de bază în țară, acum este o perioadă în care antreprenoriatul este mult mai promovat, dar mie îmi place asta, pentru că antreprenoriatul mereu o să meargă mână în mână cu voluntariatul și cu cât mai muți tineri implicați în proiecte financiare care au să dezvolte afaceri, care au să aibă o stabilitate financiară, cu atât mai ușor o să putem să creăm proiecte sociale, să ajutăm oamenii care vor să-și creeze și ei acea bunăstare despre care tot vorbim. Las’ să fie voluntariatul acum în umbră, cu siguranță la momentul potrivit din nou o să apară. Dar azi am avut Festivalul Voluntarilor și am văzut atâția tineri frumoși care fac schimbări și tinerii nu sunt doar din Chișinău, sunt din toate localitățile. Respectiv, voluntariatul trăiește. Probabil nu-i atât de promovat ca anterior, dar tinerii între ei se molipsesc unul pe altul și asta-i cel mai important – ca cei care fac voluntariat și schimbări să-i molipsească și pe alții.”