Dosarul finanțării PSRM, piatra de încercare pentru procurorul general Alexandru Stoianoglo

Procurorul general Alexandru Stoianoglo a spus că în multe dosare penale intentate în ultimii ani de Procuratura Anticorupție şi Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale au fost comise încălcări grave şi foarte grave din partea colegilor săi, procurori. Printre neregulile enumerate de el se numără interceptări sau arestări ilegale ale unor cetățeni nevinovați, tergiversări intenționate ale unor cauze sau aplicarea dublelor standarde. Stoianoglo a se arată convins că unii procurori nu ar trebui să activeze în sistemul procuraturii, dar a precizat că el nu poate face concedieri, ci trebuie să respecte procedurile legale.

Dosarul finanțării PSRM, piatra de încercare pentru procurorul general Alexandru Stoianoglo

Fiecare al treilea caz din cele verificate de echipa de controlori desemnați de procurorul general s-a dovedit a fi minor, cu un prejudiciu infim adus statului. În loc să detecteze adevărații infractori și criminali, procuraturile specializate mai curând au imitat zelul instituțional, mai și ocupându-se de dosare improprii, a declarat procurorul general Alexandru Stoianoglo. În timp ce dosarele de rezonanţă „s-au prăfuit prin safeuri sau nu au avut finalitate cu anii” sub pretextul personalului insuficient şi a volumului mare de muncă, a mai spus procurorul la expirarea a aproape două luni de la preluarea conducerii Procuraturii Generale.

Alexandru Stoianoglo a spus că în dosarul fraudei bancare, în perioada 2016-2019, au fost implicați doar şase apărători de stat, pe când în alte cazuri cu gravitate mai mică au fost implicate în cercetări grupuri de mai mult de 20 sau chiar peste 40 de procurori și ofițeri de urmărire penală.

„Auditul a scos în evidență multiple carențe care permit a concluziona că direcția pe care s-au focusat colegii până în prezent nu a permis să aibă loc o investigație complexă şi obiectivă cu referire la toți potențialii beneficiari ai «furtului miliardului». Concluziile date sunt determinate inclusiv de ignorarea totală a pozițiilor şi declarațiilor unora dintre persoanele direct implicate în procesele de investigare şi protejarea altora, evident favorizând unilateral doar unele grupări de interese economice şi politice”.

Multe din dosarele mediatizate, precum licitații trucate din medicină sau captura impunătoare de chihlimbar, au avut o finalitate derizorie şi ar fi urmărit, în faza aducerii lor la cunoștința opiniei publice, bruierea informațională a altor cauze tergiversate, a afirmat Alexandru Stoianoglo. Pe de altă parte, procurorul general a menționat că au fost comise multiple abuzuri în cazul oamenilor de afaceri, de la care şi-a cerut scuze publice.

Ipoteza lansată de Stoianoglo precum că oamenii legii ar fi luat partea unor pretinși beneficiari ai fraudei bancare a fost recunoscută şi de ex-şeful Procuraturii Anticorupţie, Viorel Morari, reţinut pentru abuz de serviciu şi fals în acte publice. Morari a susţinut că dacă ar fi mers până în pânzele albe, procurorii ar fi fost demiși în cazul în care îl învinuiau pe Vladimir Plahotniuc când acesta deţinea frâiele puterii. În ceea ce priveşte dosarul în care figurează, Viorel Morari afirmă că ar fi legat de reluarea anchetei în cazul pretinsei finanţări din străinătate a PSRM aflat la putere.

De cealaltă parte, procurorul general spune că din contră Procuratura Anticorupţie a ţinut în sertar acest dosar aproape patru ani, ca să-l scoată atunci când echipa de controlori a început verificările la instituția condusă de Morari. Stoianoglo respinge criticile ca s-ar fi implicat în dosarul ce vizează finanţarea PSRM.

Unii observatori au afirmat că acum se creează impresia că în sistemul procuraturii ar exista două grupări antagoniste, unii dintre cei anchetați de colegii de la anticorupţie au fost pe rol de revizori delegaţi de Alexandru Stoianoglo, respectiv s-ar fi răzbunat printr-un raport prea critic sau având intenția de a bloca anumite dosare. Îngrijorări similare a exprimat şi ambasadorul UE la Chişinău, Peter Michalko.

Procurorul general însă a respins asemenea presupuneri: „Noi nu avem grupări în cadrul procuraturii şi vă asigur şi nici nu vom avea. Procuratura nu este instituția mea sau a cuiva, procuratura este instituția statului şi îşi asigură atribuțiile prevăzute de lege”.

Ancheta penală ce vizează posibilele donaţii din străinătate primite de socialiști ar putea fi piatra de încercare a procurorului general Alexandru Stoianoglo, ce va demonstra cât de independent poate fi, spun surse avizate din domeniu. Un alt examen al său va fi dosarul fraudei bancare, felul în care va fi sau nu impulsionată această investigație. Şi nu în ultimul rând, bunele intenții ale lui Stoianoglo de a obține autosalubrizarea sistemului vor putea fi probate prin consecințele practice ale raportului prezentat în ziua de 20 ianuarie. Și asta pentru că demnitarii vinovaţi de comiterea ilegalităților descoperite pot fi traşi la răspundere penală, și nu doar lăsaţi în grija Consiliului Superior al Procurorilor care să le aplice sancțiuni disciplinare.