Trei persoane din cele nouă reţinute la Academia de Studii Economice din Moldova (ASEM) de către ofiţerii anticorupţie, suspectate de luare de mită, vor petrece următoarele 30 de zile în izolatorul Centrului Naţional Anticorupţie (CNA). E vorba de intermediari care ar fi facilitat circuitul banilor de la studenţi la profesori pentru promovarea examenelor sau susţinerea tezelor de an. În cazul a şase bănuiţi, între care şi lectori ai instituţiei, instanţa de judecată a decis arestul la domiciliu sau obligaţia „de nepărăsire a localităţii”.
Your browser doesn’t support HTML5
Dosarul lectorilor de la ASEM şi corupţia din universităţi
O mie de lei pentru examene, 1500 de lei pentru practica anuală şi 500 de euro pentru teza de licenţă. Acestea sunt tarifele prezentate de procurorii anticorupţie şi pe care le-ar fi acceptat lectori ai Academiei de Studii Economice din Moldova de la studenţi şi intermediari din afara instituţiei. În urma percheziţiilor de zilele trecute, ofiţerii CNA şi procurorii anticorupţie ar fi ridicat de la suspecţi peste două milioane de lei, în diverse valute. Procuroarea Mariana Botezatu a prezentat pe scurt presupusa schemă de estorcare:
„Intermediarii primeau de la studenţi mijloace băneşti ce nu li se cuvin, ulterior le transmiteau profesorilor, precum şi altor intermediari. Din sumele respective, evident că îşi reţineau şi ei mijloace băneşti ce nu li se cuvin. Urmărirea este la etapă incipientă, urmând să stabilim tot cercul de complici şi participanţi la săvârşirea infracţiunii.”
În acest dosar au fost reţinute nouă persoane. Trei îşi vor petrece următoarele 30 de zile în izolatorul CNA, şase fiind plasate în arest la domiciliu sau puse sub control judiciar.
Într-o postare publică, rectorul instituţiei, Grigore Belostecinic, a precizat că „rețelele despre care se vorbește nu au funcționat în ASEM (...), nu sunt angajații noștri...
Potrivit anchetatorilor, administraţia ASEM este dispusă să coopereze cu ofiţerii CNA pentru a identifica angajaţii „implicaţi în fraudarea examenelor”. Într-o postare publică, rectorul instituţiei, Grigore Belostecinic, a precizat că „rețelele despre care se vorbește nu au funcționat în ASEM. Ele au fost create, dezvoltate și exploatate în afara ASEM, de indivizi care nu au nimic comun cu ASEM, nu sunt angajații noștri. Ei sunt principalii vinovați și despre aceasta se vorbește în comunicatul lansat de CNA. Desigur că au fost create și pentru studenții noștri, și nu pentru cei mai buni. Iar unii profesori nu au rezistat tentației și au căzut pradă acestor fărădelegi”.
În şedinţa executivului de miercuri, 6 iunie, premierul Pavel Filip a declarat că dosarul corupţiei în care sunt implicaţi lectori ASEM nu reprezintă o regulă pentru sistemul de învăţământ din Republica Moldova, ci mai degrabă o excepţie, care însă umbreşte lucrurile bune făcute de profesori zi de zi:
„Cineva îşi bate joc de viitorul Republicii Moldova. Prin asemenea manieră se distruge viitorul şi se aruncă o pată asupra celor mulţi care trudesc şi muncesc sincer, onest în sistemul de educaţie”.
Estimările Transparency International Moldova arată că anual volumul mitei oferite de gospodăriile casnice este de aproape 900 de milioane de lei, iar cifra ajunge la 1 miliard 300 de milioane de lei dacă se iau în calcul şi plăţile informale achitate de business. Directoarea executivă a Transparency International Moldova, Lilia Carasciuc, constată că universităţile se află în topul instituţiilor unde se oferă partea leului din mită:
Lilia Carasciuc
„Numărul studenţilor, mai ales în învăţământul superior, scade dramatic. Dacă în 2005 noi am avut aproximativ 125 mii de studenţi, atunci în 2018 numărul lor a scăzut la 65 mii. Pe de o parte, pentru că avem un sistem foarte corupt şi el nu este în stare să asigure tineretului nostru posibilitatea să-şi găsească un lucru bun, din cauză că această diplomă, poate l-a costat scump în sens de bani, dar nu în sens de efort, şi atunci acele persoane care doresc să aibă educaţie, pleacă după hotare. Pentru acele universităţi care au rămas, este foarte important să lupte pentru o imagine integră, pentru o imagine de universitate care să vrea să vină cât mai mulţi studenţi, altfel pierdem capacitatea de a fi competitivi şi pe intern, şi pe extern, şi pierdem noi ca şi ţară”
Directoarea executivă Transparency International Moldova mai spune că în prezent educaţia a intrat într-un cerc vicios: universităţile acceptă toţi doritorii, nu-i elimină pe cei corigenţi, în consecinţă sistemul livrează specialişti slab pregătiţi, obişnuiţi cu fenomenul corupţiei.