S-au împlinit doi ani de când dosarul deputatului fugar Ilan Şor se judecă la Curtea de Apel Cahul. Vineri, 21 februarie, magistraţii de la Cahul au decis să amâne din nou şedinţa de judecată pe motiv că nu a fost finalizată o expertiză financiară dispusă încă în septembrie 2018. Din această cauză, ministrul justiţiei Fadei Nagacevschi a spus modul în care este examinat acest dosar este „ridicol”, cerând să fie verificaţi judecătorii şi procurorii implicați. Ilan Şor, care este potrivit raportului Kroll figură-cheie în frauda bancară, a fost condamnat în iunie 2017 la 7 ani şi 6 luni de închisoare, urmând să ispășească pedeapsa din moment ce sentința va deveni definitivă.
Your browser doesn’t support HTML5
Dosarul Șor: răsfățat de procurori, uitat de judecători
De mai bine de jumătate de an deputatul Ilan Şor ţine legătura cu electoratul şi cu activul partidului ce-i poartă numele prin intermediul teleconferințelor pe reţelele sociale. Cercetările strecurate în presă arată că Șor a plecat din ţară ilegal chiar în ziua în care Partidul Democrat a cedat puterea alianţei PSRM-ACUM, sfidând interdicțiile impuse de lege. Și aceste circumstanțe sunt obiectul unor cercetări operate de oamenii legii.
Ședinţele se ţin cu uşile închise, la solicitarea procurorilor...
Între timp majoritatea şedinţelor de judecată de la Curtea de Apel Cahul în dosarul în care Șor este acuzat de escrocherii în proporții deosebit de mari şi spălare de bani au fost amânate din cauza că expertiza economico-financiară cerută de avocaţi nu ar fi fost finalizată. Şi în această instanță, ca şi la cea de fond, şedinţele se ţin cu uşile închise, la solicitarea procurorilor.
Ex-primarul de Orhei şi fostul manager de la Banca de Economii adusă în faliment avea interdicţia de a părăsi ţara, din care motiv magistraţii de la Curtea de Apel Cahul au emis, la sfârşitul lunii iulie, mandat de arestare. Ulterior deputatului i-a fost ridicată imunitatea parlamentară pentru a fi cercetat pe noi capete de acuzare, în speţă pentru fapte conexe la frauda bancară de rezonanță şi concesionarea aeroportului Chişinău în condiții contestabile din perspectiva actualilor guvernanți.
Ilan Șor
În luna octombrie 2019, pe când în fruntea executivului se afla lidera PAS Maia Sandu, a ieşit la iveală că Centrul de Expertiză Juridică de pe lângă Ministerul Justiţiei, fusese solicitat repetat să facă expertiza economică, după ce a refuzase anterior acest lucru. În primă fază acest centru de expertiză anunțase că suspendă auditul „în legătură cu necesitatea prezentării de către ordonator a unor materiale suplimentare”. De atunci examinarea dosarului la Curtea de Apel Cahul a ajuns într-un punct mort.
Procurorul general, Alexandru Stoianoglo, a declarat zilele trecute pentru „Ziarul de gardă” că apărătorii de stat nu sunt de vină că acest dosar este tergiversat. Și asta pentru că în sarcina procurorilor ar fi, potrivit lui Stoianoglo, misiunea de a expedia dosarele în instanță și de a susține învinuirea.
### Vezi și... ### „Cei mai mari corupți sunt cei de sus” (FOTO/VIDEO)Decizia de a amâna ultima şedinţă în care figurează Ilan Şor a provocat un nou val de comentarii. Magistraților li se reproșează că au acceptat comanda politică ca să-l trateze pe Ilan Șor ca pe un răsfățat al justiţiei moldovene. Drept dovadă este invocat faptul că preț de opt luni de zile a fost tradusă hotărârea primei instanţe din română în rusă pentru comoditatea condamnatului.
Fadei Nagacevschi
Ministrul justiţiei Fadei Nagacevschi a cerut să fie verificaţi, din punct de vedere al legalității şi integrității, magistrații şi procurorii implicaţi, pentru a pune capăt în ceea ce ministrul a numit „situație ridicolă legată de modul de examinare a cazului Șor”. Nagacevschi s-a angajat să sesizeze Consiliului Superior al Magistraturii și Consiliului Superior al Procurorilor.
Pentru avocatul Iulian Bălan, apărătorul lui Şor, demersuri de accelerarea a procesului, venite inclusiv de la ministru Nagacevschi, reprezintă un gest de imixtiune în actul justiției. Bălan a spus că majoritatea cauzelor conexe infracțiunilor economice au avut nevoie de expertize financiare, iar mai mult de 75 % au un termen de examinare mai mare de 36 de luni.
Speculative, neîntemeiate şi improprii funcțiilor deținute...
„Alegaţiile cu privire la tergiversare sunt speculative, neîntemeiate şi improprii funcțiilor deținute. Este regretabil faptul că persoane cu înalte funcții care până nu demult practicau nobila profesie de avocat fac justiţie la televizor şi pe reţelele de socializare. Crearea presiunii sociale, prin mediatizarea excesivă, este imixtiunea anului 2020”.
Judecătorul Dorel Musteaţă, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, care anul trecut s-a aflat în funcția de preşedinte interimar, amintește că în iunie anul trecut inspecția judiciară a verificat modul în care este examinat dosarul lui Şor la Curtea de Apel Cahul. Rezultatele însă nu a mai ajuns să fie examinate de autoritatea de autoreglementare judecătorească întrucât activitate acesteia a fost paralizată. Mai mult, de la 1 februarie, urmare a adoptării unor amendamente ce presupun mărirea numărului de membri, CSM este din nou nefuncțională. Pentru a putea promova unele iniţiative este nevoie de votul a zece membri, pe când în acest moment, conform legii noi suntem nouă membri în total, mai spune Dorel Musteaţă.
„În spaţiul public au apărut semne de întrebare vizavi de examinarea dosarului Şor. Sunt diferite opinii. Consiliul Superior al Magistraturii nu poate să se dea cu părerea în afara unei verificări. Domnul Nagacevschi de trei luni este ministru, aşa că putea să iniţieze şi până acum. Acum s-a pasat răspunderea pe CSM. Şi săptămâna aceasta aţi văzut că toţi au bătut în CSM cum au putut, inclusiv premierul Chicu, ministrul justiţiei, preşedintele Dodon”.
Europa Liberă: Ştiind că acest CSM nu este funcţional.
Autorităţile de la Chişinău întârzie prea mult investigarea fraudei bancare...
„Corect. Dumnealui ce n-a ştiut, acum a aflat de dosarul Şor? În trei luni de zile dumnealui nicio chestiune nu a abordat la şedinţele CSM. Eu domnului Nagacevschi de mai multe ori i-am atras atenţia vizavi de Curtea de Apel Cahul”.
Între timp tot mai mulţi oficiali europeni spun că autorităţile de la Chişinău întârzie prea mult investigarea fraudei bancare, după ce că în aparență politicienii moldoveni reproşează magistraţilor că ar întârzie să dea verdicte. Pe de altă parte, judecătorul Dorel Musteaţă sugerează că îndărătul accelerării judecării cauzei Şor s-ar ascunde mai curând o acțiune de imagine. Regrupările de forțe ce s-au produs recent în parlament confirmă faptul că adevărul, ca de obicei, este undeva la mijloc.