Poliția maghiară a dat alarma, a reținut vehiculele, i-a arestat pe ocupanții mașinilor și chiar a publicat o filmare cu arestarea, cu coloana sonoră a unui film de acțiune.
Au început să zboare acuzele.
„Cerem răspunsuri imediate din partea Kievului cu privire la transporturile mari de numerar care trec prin Ungaria, ceea ce ridică semne de întrebare serioase cu privire la o posibilă legătură cu mafia de război ucraineană”, a spus, într-o postare pe social media, ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto.
Ucraina nu s-a lăsat mai prejos.
„Avem de-a face cu luare de ostatici și furtul de bani de către Ungaria”, a declarat ministrul ucrainean de Externe, Andri Sibiha.
„E terorism de stat și extorcare”, a mai spus Sibiha.
Cei șapte ucraineni „sunt angajați ai Oschadbank, deținută de stat, transportau numerar ca parte a serviciilor regulate între băncile de stat”, a scris el pe X.
Incidentul are loc într-un moment în care belicosul premier al Ungariei, Viktor Orban, luptă pentru cariera sa politică, sondajele arătându-l în urma rivalilor săi politici la alegerile de luna viitoare.
Orban și partidul său de guvernământ, Fidesz, par să se concentreze și mai abitir asupra unei teme de campanie predilecte: denigrarea Ucrainei.
Zakarpatia, Budapesta și punctele intermediare
Relațiile dintre Budapesta și Kiev sunt de multă vreme, în cel mai bun caz, dificile.
O parte din resentimente datează de zeci de ani: revendicări concurente asupra unor porțiuni de teritoriu care se numeau fie Galiția, fie Transcarpatia, în funcție de epocă.
Când hărțile europene au fost redesenate pe ruinele celui de-al Doilea Război Mondial, Ucraina – pe atunci parte a Uniunii Sovietice – a ajuns să aibă o comunitate de etnici maghiari.
Astăzi, aproximativ 150.000 de etnici maghiari locuiesc în regiunea Zakarpatia din vestul Ucrainei, la granița cu Ungaria.
În ultimul deceniu – în special de la criza migrației din 2015 – Orban a adoptat frecvent teme naționalist-identitare, despre ce înseamnă să fii maghiar.
El s-a plâns frecvent și că etnicii maghiari care locuiesc în alte țări – Ucraina, Slovacia, România – sunt discriminați sau chiar mai rău; și a îmbrățișat aceste comunități ca pe o circumscripție electorală cheie. Asta a cauzat fricțiuni în interiorul Ucrainei, unde serviciile de securitate au sugerat că finanțarea de către Orban a comunităților etnice maghiare are un scop necurat.
În cei patru ani de război total de la invadarea Ucrainei de către Rusia în februarie 2022, Orban și-a exprimat în mod constant simpatia pentru poziția Rusiei și pentru președintele Vladimir Putin – și a aruncat cu denigrări în direcția Ucrainei. De asemenea, s-a ciondănit cu Uniunea Europeană, care a trimis miliarde de euro în împrumuturi și granturi Ucrainei și a impus sancțiuni radicale Rusiei.
Cu o zi înaintea marcării a patru ani de la începutul războiului, Orban i-a înfuriat pe membrii UE și Kievul blocând cel mai nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei și un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru a împiedica scufundarea economiei Ucrainei.
Orban „a reușit să creeze un climat de ostilitate față de victima agresiunii și... acum încearcă să exploateze acest lucru în alegerile generale”, a declarat după votul de la Bruxelles ministrul polonez de Externe, Radoslaw Sikorski.
Conducta Drujba
Înainte de februarie 2022, Rusia era un furnizor important de petrol pentru Europa. Asta a fost o sursă majoră de venituri pentru Moscova, iar Uniunea Europeană a interzis importul de petrol rusesc prin conducte pentru a încerca să o sece.
Însă Ungaria și Slovacia au obținut scutiri pentru petrolul transportat prin conducta Drujba, care traversează Ucraina.
Pe 27 ianuarie, o secțiune a conductei a fost avariată. Kievul a dat vina pe o dronă rusească.
Atât Budapesta, cât și Bratislava acuză Ucraina că tergiversează reparațiile, dar Ucraina a declarat că are nevoie de mai mult timp pentru a finaliza lucrările, în vremuri așa de grele.
Negocierile pentru trimiterea unei echipe europene de inspecție, dorită de unguri și slovaci, au eșuat. „Sincer vorbind, aș prefera să nu o refac”, le-a spus reporterilor, pe 5 martie, despre conductă, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski.
„Dar, din moment ce împrumutul UE pentru Ucraina în valoare de 90 de miliarde de euro va fi blocat fără repararea conductei de petrol... (repunerea în funcțiune) este posibilă, într-o lună și jumătate.”
Pentru Orban, energia rusească ieftină a adus oarecare prosperitate țării și sprijin din partea alegătorilor. Dar economia a stagnat în ultimii ani, alimentând nemulțumirile.
Asta oferă opoziției, condusă de Peter Magyar, o oportunitate. Sondajele de opinie recente arată că blocul politic al lui Magyar, Tisza, este în fața celui al lui Orban cu aproape 10 puncte procentuale.
Orban și Fidesz au adoptat o campanie electorală mai tradițională, cu „cadouri”: vorbesc despre facturi de energie subvenționate pentru pensionari sau despre scutiri de taxe pentru alte categorii.
De asemenea, l-au prezentat pe Zelenski – alături de oficiali importanți ai UE – ca fiind ticăloși care urmăresc să submineze suveranitatea Ungariei, precum și să-i atragă pe maghiari în războiul din Ucraina.
Un videoclip generat cu inteligență artificială de Fidesz, care a circulat săptămâna trecută, invocă imagini din cel de-al Doilea Război Mondial. „Deocamdată, acesta este doar un coșmar, dar Bruxelles-ul se pregătește să-l transforme în realitate”, scrie în titrarea clipului.
Panou electoral de-al lui Orban, despre cum opoziția ungară abia așteaptă să-l înarmeze pe Zelenski.
Ce-i cu dubele cu bani?
În clipul publicat de autoritățile fiscale ungare, polițiștii maghiari, cu puști, încătușează un grup de bărbați care poartă jachete cu inscripții ucrainene și îi forțează să se întindă la pământ. Videoclipul arată interiorul dubei plin de pachete ambalate.
În frunte cu Szijjarto, oficialii maghiari au prezentat momentul ca pe o lovitură împotriva „instigării la război” ucrainene. Unul dintre ucraineni a fost identificat ca fiind un fost ofițer de informații militare. Toate cele șapte persoane vor fi expulzate, a declarat Zoltan Kovacs, un purtător de cuvânt al guvernului.
La Kiev, Oschadbank – bancă de economii de stat și una dintre cele mai mari instituții financiare din Ucraina – a emis o declarație în care spunea că vehiculele erau în misiune autorizată pentru a transporta bani și aur de la banca austriacă Raiffeisen.
„Transportul de fonduri și obiecte de valoare a fost efectuat... în conformitate cu un acord internațional cu Raiffeisen Bank. Încărcătura a fost înregistrată în conformitate cu regulile internaționale de transport și cu procedurile vamale europene actuale”, a declarat banca.
„De la începutul invaziei la scară largă, transportul de valută străină și metale bancare a fost efectuat exclusiv pe uscat. Astfel de [transporturi] sunt făcute de vehiculele de colectare ale Oschadbank în fiecare săptămână”, a adăugat aceasta.
Oficialii ucraineni au reacționat cu furie; Ministerul de Externe le-a cerut ucrainenilor să nu meargă în Ungaria.
„Faptul că Ungaria a luat ostatici șapte ucraineni, folosind o metodă care amintește de Moscova anilor 1990, ar fi oarecum surprinzător dacă nu ar fi avut loc la doar câteva zile după vizita anturajului lui Orban la Kremlin”, a declarat prim-ministrul Iulia Sviridenko într-o postare pe rețelele de socializare.
A fost o aluzie la adresa lui Szijjarto, care a fost la Moscova săptămâna trecută și s-a întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin. Vizita a prilejuit anunțul lui Putin că eliberează doi bărbați ucraineano-unguri care fuseseră capturați și ținuți prizonieri de război de către Rusia.
Putin a susținut că cei doi bărbați au fost „recrutați forțat” de Ucraina.
Oficialii ucraineni au declarat că s-au plâns direct Uniunii Europene cu privire la reținerea de către Ungaria a dubelor de transportat bani.
Ministerul de Externe a anunțat pe 6 martie că l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri interimar al Ambasadei Ungariei în Ucraina „pentru a oferi explicații cu privire la circumstanțele și temeiurile legale ale reținerii angajaților Oschadbank, deținută de stat”, care „transportau fonduri și obiecte de valoare ca parte a transportului regulat între băncile de stat”.
La Bruxelles, oficialii UE au evitat întrebările reporterilor cu privire la incident.
Un oficial UE a declarat pentru Europa Liberă (RFE/RL): „Da, ne ocupăm de acest lucru cu ușile închise”.
„În acest moment există multă retorică escaladată și retorică inflamatorie. Credem că o astfel de retorică din toate părțile nu este nici utilă, nici propice atingerii obiectivelor comune pe care le avem cu toții aici”, a declarat pentru RFE/RL purtătorul de cuvânt al UE Olof Gill.
La acest articol a contribuit corespondentul RFE/RL la Bruxelles, Zoriana Stepanenko.
Traducere preluată de la Europa Liberă România
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te