Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina trebuie primită în UE până în 2027, iar aderarea este „o garanție de securitate cheie” nu doar pentru țara sa ci pentru întreaga Europă. Este o dată mai apropiată decât ținta anterioară, 2030, trezind reacții europene sceptice.
Data contează
Noua dată țintă a apărut pe fondul negocierilor dintre Ucraina și Statele Unite privind un plan de pace și un acord de garanții de securitate, scrie într-o analiză serviciul ucrainean al Europei Libere.
Una dintre prevederile planului de pace în 20 de puncte, aflat în prezent în discuție între Ucraina și SUA, precum și între SUA și Rusia, prevede aderarea Ucrainei la UE, speculându-se ca dată a aderării anul 2027.
Aderarea poate reprezenta, într-adevăr, o garanție reală de securitate pentru că Tratatul privind Uniunea Europeană prevede clauza de apărare reciprocă în cazul unui atac asupra unuia dintre membri.
În condițiile în care NATO și Washingtonul nu sunt pregătite să accepte Ucraina în Alianța Nord-Atlantică, aderarea la UE devine mai importantă și mai urgentă.
„Cel mai important lucru este aderarea la Uniunea Europeană. Acestea sunt garanții economice de securitate pentru Ucraina. Ne dorim anul 2027, vorbim despre o dată concretă la care Ucraina va fi pregătită”, a spus Zelenski în timpul unei vizite la Vilnius, pe 26 ianuarie.
Ținta inițială a aderării discutată de Ucraina și Comisia Europeană a fost 2030, la fel ca în cazul Republicii Moldova, care este chiar mai avansată decât Ucraina în ce privește pregătirile de aderare.
Dar președintele Ucrainei a spus că țara sa va fi pregătită să deschidă toate În total există șase clustere, în care sunt adunate cele 33 de capitole tematice de negociere – de la politică externă și securitate până la statul de drept și instituțiile democratice, și de la economie până la agricultură și mediu. în prima jumătate a anului 2026, iar în 2027 va fi complet pregătită pentru aderare „la nivel tehnic”.
Vicepremierul ucrainean pentru integrare europeană și euroatlantică, Taras Kacika, a sugerat și el că Ucraina ar putea deveni membră a UE în 2027.
„Avem criterii clare privind ceea ce mai trebuie făcut – finalizarea tuturor acestora va lua până la doi ani de muncă din partea Radei Supreme, a guvernului și a tuturor instituțiilor implicate. Asta înseamnă sfârșitul anului 2027”, a spus Kacika într-un interviu.
„Aderare lite”
S-a speculat că, pentru accelerarea procesului de integrare europeană, Ucrainei i-ar putea fi oferită o formă de „aderare-limitată” pentru o perioadă de tranziție, de câțiva ani.
Adică Ucraina ar deveni formal membră a UE într-un timp scurt, dar fără să primească toate drepturile de care se bucură ceilalți membri ai Uniunii.
Financial Times a scris la mijlocul lunii ianuarie, după discuții cu oficiali europeni” că o „aderare lite” a Ucrainei, care se poate face rapid, ar putea presupune, de exemplu, că ea nu ar avea drept de vot la summituri și reuniuni ministeriale, acces deplin la piața unică a UE, la subvențiile agricole pentru fermieri sau la finanțarea internă.
Toate acestea ar urma să-i fie acordate ulterior, după perioada de tranziție, în care Ucraina ar fi considerată membră a UE doar formal. „La vremuri neobișnuite, măsuri neobișnuite”, după cum s-a exprimat un diplomat de rang înalt al UE citat de ziarul britanic.
Reprezentanții Comisiei Europene, a mai scris Financial Times, înțeleg că Zelenski „ar putea accepta alte aspecte ale planului de pace, cum ar fi cedarea de teritorii către Rusia, dacă poate prezenta aderarea la UE drept un rezultat pozitiv”.
Dar ideea „aderării lite” a Ucrainei a întâmpinat rezistență atât printre țările UE, cât și în rândul țărilor candidate care urmează calea aderării depline, nu a unei proceduri simplificate. „Nu poți evalua pe merit o țară, dacă ai o dată a aderării stabilită clar dinainte”, a spus un alt oficial al UE.
La Chișinău, președinta moldoveană Maia Sandu a spus că țara sa nu a avut nicio discuție cu instituțiile europene și „nu a fost abordată niciodată de reprezentanți ai UE” în legătură cu „etape de tranziție în procesul de aderare”.
Sandu a citat, dimpotrivă, o reacție a Comisiei Europene, infirmând relatările presei, și a adăugat: „Noi susținem bineînțeles aderarea R. Moldova cu drepturi depline”.
Mai repede nu înseamnă și mai bine
Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a declarat pe 29 ianuarie, la Bruxelles, că își dorește și ea ca Ucraina să devină membră a UE în 2027, așa cum a cerut președintele Zelenski, însă acest lucru trebuie să fie precedat de un efort substanțial de pregătire.
„Da, nu este doar dorința lui. Este și dorința mea și a multor state membre. Dar vom vedea când acest lucru va deveni posibil”, a spus Kos, răspunzând unei întrebări din partea jurnaliștilor înaintea unei ședințe a Consiliului pentru afaceri externe al UE.
Oficiala europeană a mai spus că înțelege frustrarea președintelui ucrainean că aderarea nu avansează mai repede, dar că „„cest lucru se datorează procesului decizional din UE”, în care „trebuie să ținem cont de voința tuturor celor 27 de state membre”.
În ce privește Comisia Europeană, aceasta este de acord că, dincolo de procesul birocratic de aderare, „trebuie luate în considerare și momente istorice extrem de importante”, a spus Kos, insistând că va discuta cu țările membre „despre cum să combinăm timpul necesar procesului de aderare cu necesitatea de a răspunde situației”.
Cu o zi mai devreme, la Berlin, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, declarase că „aderarea Ucrainei la UE la 1 ianuarie 2027 este exclusă”. „Este imposibil”, a spus Merz la o conferință de presă după o ședință a coaliției de guvernământ din Germania, explicând că fiecare țară candidată trebuie să îndeplinească Stabilite la summit-ul UE din 1993, aceste criterii cer țărilor candidate instituții democratice stabile, o economie de piață funcțională și adoptarea legislației UE, iar acest proces durează, de regulă, mai mulți ani.
Liderul principalei puteri economice din UE a subliniat că este important ca Ucraina să aibă o perspectivă clară de aderare. „Putem apropia treptat Ucraina de UE. Acest lucru este întotdeauna posibil, dar o aderare atât de rapidă este pur și simplu lipsită de sens”, a spus Merz.
O aderare prea rapidă a Ucrainei la UE, așa cum își doresc Zelenski și oficialii guvernului său, ar fi dăunătoare nu doar pentru UE și pentru celelalte state candidate, ci și pentru Ucraina însăși, consideră și experți citați de serviciul ucrainean al Europei Libere.
Aceștia spun că, pentru de aderare, trebuie încheiat mai întâi, în condiții juste, războiul, trebuie lansată reconstrucția postbelică și lansată economia, trebuie combătută corupția și făcute multe alte eforturi, inclusiv organizarea de alegeri libere după obținerea păcii.
Într-o postare pe rețelele de socializare online, un deputat de opoziție din Rada Supremă de la Kiev, Rostislav Pavlenko, a rezumat situația în felul următor: „Oficiali guvernamentali au început, rând pe rând, să vorbească despre aderarea la UE deja în 2027. Avertismentele, ba chiar dezmințirile directe din partea oficialilor europeni (ca Merz), sunt respinse cu un «N-aveți încotro!». Dar pentru a te alătura Europei, trebuie mai întâi să fii Europă”.
Dar Ungaria?
Deplină sau doar lite, aderarea Ucrainei este ținută în loc de Ungaria premierului Viktor Orbán.
Acesta și membri de marcă ai guvernului se opun începerii negocierilor de aderare cu Ucraina, blocând indirect și avansarea Republicii Moldova.
Deocamdată nu ajută nici faptul că Orbán are relații cordiale cu Donald Trump, președintele SUA care sprijină aderarea Ucrainei la UE.
Toată lumea așteptă rezultatul alegerilor parlamentare din Ungaria, din luna aprilie, în speranța că se vor adeveri sondajele de opinie, care sugerează că alegerile pot fi câștigate de partidul de opoziție de centru dreapta Tisza, condus de Péter Magyar.
Cu toate acestea, susținătorii Ucrainei din UE, care sunt majoritari, avertizează împotriva unor așteptări nerealiste privind o aderare rapidă, în 2027, recomandând menținerea țintei de 2030 și îndeplinirea temeinică a tuturor condițiilor.
Președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, a reafirmat acest lucru chiar la o întâlnire cu Zelenski, pe care l-a primit la Vilnius pe 26-27 ianuarie.
„Lituania își dorește ca Ucraina să devină membră a UE până în 2030 - ar fi un pas decisiv pentru asigurarea stabilității, securității și prosperității pe termen lung nu doar în Ucraina, ci în întreaga regiune”, a spus Nauseda, promițând că, atunci când va deține președinția rotativă a UE în prima parte a lui 2027, țara sa se va concentra tocmai asupra acestui „obiectiv strategic”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te