Reuniunea vine după ce la 15 martie Comisia Europeană a formulat mai multe propuneri de reformă în Politica Agricolă Comună (CAP) ca răspuns la „sutele de cereri” primite de la asociații de fermieri, dar și de la unele din cele 27 de țări din UE.
Într-un comunicat de presă, CE spunea la vremea respectivă că schimbările ar urma să țină cont atât de problemele fermierilor, cât și de nevoia continuării reformei spre un sistem agricol mai sustenabil, cu grijă pentru mediu.
Fermierii din multe țări europene, din sudul Spaniei până în nordul Poloniei, au ieșit în stradă în ultima vreme să protesteze împotriva unei largi palete de chestiuni, inclusiv a importurilor de alimente din terțe țări și politicilor „verzi” promovate de UE. În opinia multora dintre ei, acestea sunt prea dure și îi pun pe ei, pe agricultorii europeni, în dezavantaj față de producătorii din țări din afara UE, care nu sunt obligați de guvernele lor să respecte asemenea standarde.
După concesiile „naționale”, vin cele „comunitare”
Sub presiunea protestelor de stradă care au dus adesea la blocări de autostrăzi și mari artere urbane, o serie de state din UE deja au făcut concesii, amânând aplicarea unor politici de mediu (în Franța) sau menținând unele subvenții ce erau deja sortite pieirii (la motorină, în Germania).
Printre concesiile mai importante propuse de Comisia Europeană pentru tot spațiul agricol comunitar se numără ridicarea obligației ca fermierii să lase necultivate terenuri arabile. Ei vor putea face asta pe bază de voluntariat, și vor fi răsplătiți cu finanțarea dintr-un fond ecologic. Mai mare flexibilitate se prevede și pentru rotația și diversificarea culturilor, iar fermele mici, sub 10 hectare, vor fi excluse cu totul de la controalele care stabilesc dacă respectă CAP.
Comisia Europeană a promis de asemenea, tot în martie, că va lansa o misiune de observare a costurilor de producție, marjelor și altor practici comerciale în „lanțul de aprovizionare” cu alimente și va corecta eventualele nedreptăți, pentru a asigura atât corectitudinea comerțului, cât și principiile pieței libere și concurenței.
Protestele fermierilor europeni au inclus pe alocuri revendicări politice radicale; demonstranții polonezi cer ieșirea din UE lângă Parlamentul din Varșovia, la 6 martie 2024.
Eforturile UE de a „calma” fermierii după luni de proteste pe care unii politicieni le-au numit „șantaj” vin înaintea alegerilor europarlamentare din iunie. Mulți se tem că ele vor marca o ascensiune a forțelor populiste (mai ales de dreapta) care au sprijinit activ protestele din sectorul agricol, inclusiv pentru a-și atrage voturi.
De partea cealaltă, forțe politice progresiste, verzii în primul rând, au recunoscut legitimitatea unor revendicări agricole, mai ales cele legate de importurile ieftine sau de „șmecheriile” supermarketurilor în relația cu fermierii, dar au avertizat că făcând concesii în politica de mediu UE greșește, pe termen mediu și lung.
📰 Europa Liberă este și pe Google News