Nemulțumirile tuturor fermierilor din Europa Occidentală s-au răsfrânt joi, 1 februarie, în fața Parlamentului European de la Bruxelles. Acolo, demonstranții au ars cauciucuri și au aruncat cu ouă și petarde în forțele de ordine care păzeau intrarea în clădire. Polițiștii au răspuns cu gaz lacrimogen și tunuri cu apă.
Toți fermierii adunați la Bruxelles aveau în comun o problemă: faptul că, după ei, agricultura nu mai este o ocupație din care să-și poată câștiga un trai decent.
Potrivit Politico, la nivel european, prețurile la care fermierii își vând produsele au scăzut cu 9% de la sfârșitul lui 2022 până la sfârșitul lui 2023.
În același timp, au crescut prețurile energiei și inflația, iar condițiile meteorologice extreme provocate de schimbările climatice au redus recoltele.
Multe dintre doleanțele fermierilor țin de guvernele lor.
În Germania, guvernul a decis să păstreze subvențiile pentru combustibil, dar după ce fermierii s-au întors acasă, s-a răzgândit. Pe 2 februarie, parlamentarii germani au aprobat bugetul pe 2024 și au tăiat din el subvențiile pentru motorină.
În Franța, fermierii furioși au cerut reducerea impozitului la combustibil și mai multe subvenții. Ei mai spun că Franța are reguli mai stricte pentru uzul pesticidelor decât alte țări, ceea ce nu e corect pentru ei.
Fermierii au blocat mai multe autostrăzi din Franța, până l-au constrâns pe premierul Gabriel Attal să le ofere concesiile cerute. După subvențiile promise, în valoare de 150 de milioane de euro, două dintre principalele asociații ale fermierilor și-au rugat membrii să părăsească baricadele.
Fermierii din Italia, Spania și Portugalia nu sunt afectați de importurile ucrainene, precum cei din estul UE, dar sunt foarte afectați de schimbările climatice. Rezervoarele de apă din sudul Spaniei sunt la 4% din capacitate, iar incendiile de vegetație au distrus o cincime din venitul agricol al Greciei în 2023, explică The Guardian.
Azimut: Bruxelles
Alte probleme ale fermierilor țin, însă, de Uniunea Europeană. Mulți dintre ei protestează împotriva standardelor de mediu impuse prin Pactul Verde, o strategie adoptată la nivel european în 2020, care ar reduce impactul negativ asupra mediului în următoarele trei decenii.
Pactul Verde caută reducerea emisiilor de gaze de seră din industrie, reducerea pesticidelor și îngrășămintelor și protecția solului și biodiversității.
Una dintre cerințele din Pactul Verde este ca agricultorii să păstreze 4% din terenurile lor nelucrate și aceea a „roti” sau alterna culturile, pentru a permite solului să se odihnească și să se regenereze - ceea ce fermierii spun că este prea mult.
Un fermier francez calculează impactul unei astfel de cerințe asupra recoltei sale: din cele 300 de hectare pe care le are, să țină deoparte 4% ar fi echivalent cu 80 de tone de făină, adică 300.000 de baghete.
„Pentru noi, una dintre cele mai mari probleme este odihna a 4% din pământul nostru, care trebuie să se odihnească în timp ce noi importăm din alte țări, și nu e corect. Vrem să producem mâncare, mâncare de calitate, și așa nu se poate”, a explicat de la protestul de la Bruxelles Eleonora, reprezentanta Coldiretti, cea mai mare asociație de fermieri din Europa, pentru Europa Liberă.
Comisia a derogat cerința, care trebuia să intre în vigoare în 2024, până anul viitor.
UE alocă subvenții agricole în valoare de peste 50 de miliarde de euro prin Politica Agricolă Comună, majoritatea fiind plăți directe. Este unul dintre cele mai vechi proiecte UE și controlează aproape o treime din toate fondurile europene. Subvențiile PAC sunt, însă, alocate preferențial fermelor mai mari, ceea ce a creat nemulțumire între țăranii cu terenuri sau ferme mai mici.
“Fermierii trebuie să facă mai mult, cu mai puțină susținere”, explică un expert în politici agricole pentru BBC.
Importurile din Ucraina
Mai este și problema importurilor din Ucraina, despre care agricultorii și transportatorii din țările învecinate spun că sunt deschise și vândute, la preț mai mic, pe piața locală. Comisia Europeană a oferit concesii: chiar dacă va permite în continuare importurile neimpozitate, a introdus o frână de urgență care ar impozita orice importuri peste volumul precedent.
În estul Europei, fermierii polonezi au blocat, din noiembrie până în ianuarie, granițele cu Ucraina, în semn de protest față de importurile ieftine despre care spuneau că inundă piața locală. Lor li s-au alăturat alți fermieri, care cereau subvenții și ajutoare de la stat.
Ei au plecat de la graniță după ce guvernul le-a rezolvat toate cererile, potrivit Reuters: subvenții, mai multe împrumuturi și menținerea impozitului agricol la nivelul din 2023.
Fermierii au ieșit din nou în stradă cu tractoarele pe 24 ianuarie, în opoziție față de Pactul Verde al UE și, din nou, importurile din Ucraina. Ei spun că importurile nu trebuie să rămână pe piețele locale, ci că trebuie să ajungă la destinațiile lor din afara Europei.
Aceeași problemă au avut-o și fermierii români, care au blocat în ianuarie drumurile de la marginea Bucureștiului și au prezentat guvernului o listă de peste 70 de revendicări, împreună cu transportatorii.
Transporturile de cereale care trec prin România, Polonia, Slovacia, Ungaria și Bulgaria sunt, teoretic, sigilate cât timp sunt în tranzit - întocmai ca să evite riscul de a inunda piețele locale. Deși cei din domeniul agricol spun că transporturile au fost desigilate, secretarul de stat Adrian Pintea din ministerul român al Agriculturii spune că niciun bob de cereale din Ucraina nu rămâne în țară.
Fără America Latină
În protestul de la Bruxelles, fermierii francezi au deschis și problema acordului UE-MERCOSUR (piața comună sudamericană, formată din Brazilia, Argentina, Paraguay și Uruguay), care ar permite importuri agricole ieftine, sub standardele europene, și ar inunda piața. Fermierii europeni ar fi nevoiți să vândă la prețuri și mai mici, ca să rămână competitivi, ceea ce i-ar forța să vândă la un preț apropiat de costul de producție ori chiar sub nivelul acestuia.
Subiectul a apărut inițial în Franța, pentru că președintele Emmanuel Macron s-a lăudat că ar fi convins-o pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să renunțe la negocieri. Comisia a declarat, ulterior, că negocierile sunt încă în desfășurare.
Premierul francez, Gabriel Attal, le-a promis fermierilor că nu va accepta ca Franța să fie parte la acest acord.
Acordul UE-MERCOSUR nu este singurul context în care importurile îi îngrijorează pe fermierii europeni.
„Fermierii vor să fie plătiți cum trebuie, pentru că Europa nu-i plătește și aduce mâncare din alte țări. Vor prețuri corecte și vor să cumpărăm mâncare belgiană, nu carne de pasăre din Brazilia”, spune Amandine, reprezentantă la protestul din Bruxelles a Asociației Agricultorilor Valoni, pentru Europa Liberă.
La Bruxelles avea loc, tot joi, reuniunea liderilor europeni pentru o revizie de buget, în special pe problema fondurilor pentru Ucraina. Agricultura nu se afla pe agenda liderilor europeni, însă președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a declarat: “Fermierii noștri s-au dovedit a fi remarcabil de rezilienți în fața crizelor recente, dar multe provocări rămân. [...] Fermierii se pot baza pe susținerea europeană”.
Von der Leyen a promis că va lucra cu statele membre UE pentru a găsi soluții la problemele cele mai urgente și că va proteja fermierii europeni de competiția nedreaptă.
Unii economiști, și încă influenți, atrag atenția că eventualele concesii făcute protestatarilor sub presiune s-ar putea răzbuna. Guvernele europene nu ar trebui să asculte cerințele fermierilor, consideră directoarea Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva.
