Economia verde în R. Moldova: mai multe îngrijorări decât progrese

În ultimii ani în R. Moldova se atestă o creștere a energiei regenerabile, iar economia în general a devenit mai puțin poluantă, dar această dinamică este foarte lentă, se spune într-un raport al Centrului analitic Expert-Grup referitor la economia verde. Pe de altă parte, trendul pozitiv în ce privește energia regenerabilă se explică prin tăierea haotică a pădurilor pentru a extrage lemn de foc, a spus economistul Adrian Lupușor. O altă constatare a studiului e că deșeurile produse de gospodăriile casnice au crescut, iar la capitolul reciclare piața se află la un nivel incipient. Agricultura abuzează de fertilizanți minerali, nu neapărat producând o creștere a producției vegetale. Dar care sunt concluziile raportului realizat de Centrul analitic Expert-Grup?

Economia verde în R. Moldova: mai multe îngrijorări decât progrese

Statul R. Moldova investește foarte puțin în protecția mediului, circa 0,1% din Produsul Intern Brut. În același timp, cheltuielile private la același compartiment de asemenea sunt infime, 0,2% din PIB, mult mai scăzute față de ceea ce cheltuiesc țările europene (aproape 2%). Aceste dovezi statistice le prezintă Centrul Expert-Grup, în cadrul unui program al Uniunii Europene, EU4Environment. Cifrele ar trebui să le dea de gândit autorităților cum să motiveze mai eficient mediul de afaceri să se focuseze pe protecția mediului ambiant.

Gazele cu efect de seră provin în cea mai mare parte din sectorul energetic și transport auto, atestându-se o creștere a poluanților pe cap de locuitor, apa se consumă irațional, pădurile se taie mai repede decât se plantează, calitatea solului degradează, iar numărul de plante și animale pe cale de dispariție s-a dublat, a enumerat câteva din constatări Adrian Lupușor, director executiv al Centrului analitic Expert-Grup.

Expertul s-a referit și la oportunitățile de afaceri legate de activități conexe mediului, sugerând că guvernarea ar urma să pregătească stimulente pentru a impulsiona economia verde. A dat și un exemplu referitor la reciclarea gunoaielor. „În ceea ce ține de generarea deșeurilor, pe de o parte, observăm o scădere a deșeurilor de producție, și în același timp creșterea deșeurilor generate de gospodăriile casnice. La capitolul reciclării deșeurilor nu se atestă un progres vizibil sau o dinamică clară, ceea ce mai curând denotă un caracter foarte incipient, embrionar al activităților de reciclare. O rată mai înaltă a reciclării deșeurilor este observată în cazul deșeurilor din sticlă, însă în cazul celor de plastic și hârtie practic ponderile reciclării sunt infime”.

La același capitol al valorificării deșeurilor menajere s-a referit și ministra mediului Iuliana Cantaragiu, într-un interviu cu Europa Liberă. Ea a spus că astăzi gaze cu efect de seră se emană și de la gunoiștile autorizate sau neatorizate, deoarece tot ce se colectează trece printr-un proces de ardere, iată de ce guvernarea PAS vrea să facă ordine în domeniu și să valorifice din punct de vedere energetic atât gunoiele, cât și anvelopele uzate. Ultimele sunt interzise prin lege de a le utiliza.

„Deocamdată progres nu este, el va în momentul în care vom începe să construim infrastructura. În momentul în care apare această logistică vor apărea și alți agenți economici care vor lua aceste deșeuri ca materie primă secundară pentru valorificarea ei, în momentul respectiv vom spune că țara a început să înregistreze progrese. În același timp aceste deșeuri să fie transformate în energie, dar să nu se întâmple ce se întâmplă astăzi la gunoiști, unde se produce o ardere spontană în procesele sale naturale, emisii pe care noi astăzi nu le controlăm. Ideea noastră e să controlăm acest proces, să captăm aceste emisii”.

Și ministrul economiei, Sergiu Gaibu, afirmă că economia și mediul nu trebuie să fie antagonice, ci să meargă împreună, să găsească soluții care să nu afecteze niciunul dintre domenii, dimpotrivă, spune Gaibu, obiectivele ecologice trebuie transformate acolo unde este posibil în oportunități de business.

„Noi, de asemenea, avem în cadrul Organizației de Dezvoltare a Întreprinderilor Mici și Mijlocii un program ce ține de retehnologizare și obiectivul-cheie al acestui program este de a face schimbări tehnologice care să ducă la îmbunătățire, la reducerea consumului de energie, la reducerea consumului de materiale, reducerea pierderilor. Foarte bună mențiunea în ceea ce privește pădurile, este într-adevăr o problemă fundamentală pentru R. Moldova. Pădurea poate să fie și un business foarte bun, doar că pentru aceasta este nevoie ca, probabil, un pic să scoatem de la icoane terenul agricol și să facem din acesta un business, fiindcă valoarea adăugată a pădurilor pe hectar nu este mai mică decât în agricultură. Indiscutabil, noi trebuie să transformăm, să punem pădurea privată sau împădurirea terenurilor private un obiectiv și o reglementare cel puțin la fel de favorabile ca pentru alte culturi agricole”.

Autoritățile au dat asigurări că datele acumulate în cadrul studiului elaborat de Expert-Grup în cadrul programului UE dedicat mediului vor sta la baza viitoarelor strategii și programe de stat focusate pe ecologie, unele din aceste documente de politici publice sunt pe cale să producă reforme și schimbări, a punctat secretara de stat de la Ministerul Mediului, Iordanca-Rodica Iordanov.