„Trebuie să pricepem că Patriarhia de la Moscova este subordonată președintelui rus Vladimir Putin, care coordonează activități teroriste în lumea întreagă”, a spus Lauri Läänemets, insistând că prin opoziția ei față de modul de viață occidental, biserica rusă „nu este cu nimic diferită de Statul Islamic”.
Oficialul de la Tallinn, a cărui țară a declarat Rusia „stat terorist” în decembrie 2022, a precizat că eventuala sancțiune, dacă va fi aprobată de parlament (Riigikogu) nu va viza direct filiala estoniană a Bisericii ruse, MPEÕK, iar locașurile de cult ale acesteia nu vor fi confiscate.
Läänemets a precizat, potrivit site-ului de știri al televiziunii publice estoniene (ERR), că scopul final al demersului său este „interzicerea activităților Patriarhiei de la Moscova în Estonia”.
„Asta nu înseamnă că bisericile ortodoxe vor fi închise, înseamnă că vor fi tăiate legăturile cu Moscova”, a asigurat ministrul estonian.
În ianuarie 2024, Estonia nu i-a reînnoit permisul de ședere capului MPEÕK, un cetățean rus, pe motive legate de securitatea națională.
Catedrala Alexandr Nevski din Tallinn este mândria ortodocșilor estonieni, care constituie cel mai mare grup religios în țara cu unul din cele mai mari procentaje de atei din lume.
Biserica estoniană nu-l mai iubește pe Kiril
MPEÕK are cam 100.000 de enoriași în țara cu 1,3 milioane de locuitori. Biserica estoniană neagă că și-ar lua ordinele de la Moscova, cum o acuză mulți politicieni de la Tallinn, iar în ultima vreme face eforturi mari să se prezinte ca independentă.
La 5 aprilie, Sinodul MPEÕK a criticat rezoluția adoptată la așa-numitul Consiliu Mondial al Poporului Rus, document în care Patriarhul Kiril a prezentat invazia rusească din Ucraina ca pe un „război sfânt”, aprobând incorporarea regiunilor ocupate ale Ucrainei.
„Ruski Mir (Lumea rusă) a ajuns să înlocuiască învățăturile Scripturii, ceea ce noi, creștinii, nu putem accepta”, au declarat liderii MPEÕK după ce guvernul de la Tallinn le-a cerut să-și precizeze poziția față de războiul din Ucraina.
Vremuri grele pentru ortodoxia pro-rusă
Biserica Ortodoxă rusă este prost văzută în multe țări care sprijină Ucraina invadată de ruși.
Patriarhul Kiril a fost primul rus pus pe lista Cehiei de persoane sancționate din cauza invaziei. Iar în R. Moldova, președinta Maia Sandu, într-un rar comentariu pe tema disputei dintre cele două mitropolii rivale din R. Moldova, a spus în noiembrie anul trecut că bisericile trebuie să lucreze în interesul statului și al cetățenilor – o aluzie transparentă la legăturile Mitropoliei Moldovei cu F. Rusă.
Mai devreme, Mitropolitul Vladimir trimisese la Patriarhia de la Moscova o scrisoare în care se plângea că laudele lui Kiril & comp. pentru invazia din Ucraina îi alungă enorașii și preoții în R. Moldova, într-o vreme când Mitropolia Basarabiei, sprijnită de politicieni de la București, își consolidează pozițiile.
În Ucraina, parlamentul a votat toamna trecută o inițiativă care ar putea pregăti scoaterea în afara legii a bisericii ce ține de Moscova, UOC, deși și aceea – ca și în Estonia – a făcut eforturi să se prezinte ca independentă de Rusia și în dezacord cu politicile agresive ale Kremlinului.
📰 Europa Liberă este și pe Google News