În urmă cu 15 ani, la 1 februarie 2009, Biserica Ortodoxă Rusă avea un nou conducător. Patriarhul Moscovei și al Întregii Rusii Kiril (pe nume de mirean Vladimir Gundeaev) l-a succedat pe Aleksei al II-lea. Timp de 15 ani, Kiril a întărit legăturile bisericii cu Kremlinul și cu Putin personal, a sprijinit războiul Rusiei împotriva Ucrainei și a ajuns sub sancțiunile UE, SUA și Marii Britanii. Ce se știe despre capul Bisericii Ortodoxe Ruse? Current Time Real evocă traseul carierei sale până la vârful Bisericii Ortodoxe Ruse.
Bunicul lui Vladimir, Vasili Gundeaev, a fost arestat de trei ori în perioada sovietică de către NKVD pentru activități și propagandă antisovietică, inclusiv în 1945, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În total, a petrecut aproape 30 de ani în închisori și lagăre. Fiul lui Vasili Gundeaev, Mihail, parohul bisericii Sfântul Nicolae de pe Bolșaia Ohta (un raion istoric din orașul Leningrad), a fost condamnat la Gulag de troica NKVD, în 1934, pentru că a manifestat sentimente ostile față de puterea sovietică și ar fi pregătit un atac terorist împotriva tovarășului Stalin. Doisprezece ani mai târziu, în familia lui Mihail și a soției sale Raisa s-a născut un băiat, pe care l-au numit Vladimir.
Spre deosebire de tatăl și bunicul său, viitorul patriarh avea relații foarte bune cu serviciile de securitate sovietice. Iar acest lucru s-a întâmplat cu mult înainte de a deveni șeful Bisericii Ortodoxe Ruse.
Cu BMW-ul alb în Elveția
Jurnalistul Bernard Odenal a povestit că, împreună cu colegii săi, a găsit o arhivă la Geneva care păstrează confirmările serviciilor de informații elvețiene că Gundeaev a lucrat pentru KGB încă din anii '70, când locuia la Geneva.
În total, jurnaliștii au găsit 37 de însemnări despre Vladimir Gundeaev în arhiva declasificată a serviciilor de informații elvețiene. La Geneva, acesta a avut numele de cod „Mihailov”. A fost trimis de biserică în Elveția, în 1971, pentru a reprezenta oficial Patriarhia Moscovei la Consiliul Mondial al Bisericilor. A găsit foarte repede limbă comună cu diaspora sovietică din exil.
„Dosarele la care am avut acces nu conțineau detalii despre misiunile pe care le îndeplinea, dar am vorbit cu persoane din comunitatea rusă care au avut multe contacte cu el aici și am ajuns la concluzia că acesta aduna informații despre ei”, spune Bernard Odenal.
Autobiografia consulului de atunci al ambasadei sovietice în Elveția, Vadim Melnikov, ofițer KGB, conține numeroase amintiri despre Gundeaev. Preotului, potrivit martorilor, îi plăcea viața frumoasă: coniacul și șampania, munții, schiurile și mașinile scumpe.
„A vizitat Elveția de cel puțin 43 de ori în acea perioadă. De ce a plecat în '74? Nu știm cu exactitate, dar există o poveste spusă de Melnikov. Deja atunci, Kiril iubea luxul. Conducea mașini scumpe, inclusiv un BMW alb, care în acele vremuri era un lux imens chiar și pentru Elveția, spune Bernard Odenal. A mers cu acea mașină în munți și a accidentat-o acolo”. Melnikov spune că incidentul a provocat un scandal care a ajuns în presă, motiv pentru care, probabil, KGB-ul i-a retras pe ambii din țară.
Mai tare decât KGB?
Probabil că toți candidații la funcția de Patriarh al Moscovei și al întregii Rusii au avut sprijinul KGB-ului și apoi al FSB-ului în rândul Bisericii Ortodoxe Ruse. Dar Kiril a fost ales. Nu se știe dacă a avut un grad și epoleți și dacă îi are și acum.
„Nu este nivelul său. El nu se înjosește la nivelul ăsta. El are acces la președinte. De ce are nevoie de un oarecare FSB? Totul s-a schimbat. El este cel care îi folosește pe securiști, nu invers. Dacă a fost agent sau nu, ce mai contează?”, crede fostul protodiacon al Bisericii Ortodoxe Ruse, Andrei Kuraev.
Într-un fel sau altul, poziția bisericii nu a fost niciodată diferită de politica statului.
La 25 februarie 2010, Patriarhul Kiril l-a binecuvântat pe Viktor Ianukovici, președintele Ucrainei, care a ales pentru țara sa calea apropierii de Rusia și nu de Europa. Nu trecuse nici măcar un an și Ianukovici a primit Ordinul Prințului Vladimir de gradul I.
Dar nici Kremlinul, nici FSB-ul, nici Biserica Ortodoxă Rusă nu au reușit să mențină Ucraina sub patronajul Moscovei. Patriarhul nu a comentat războiul din Donbas o perioadă destul de îndelungată. Dar a îndemnat la rugăciune pentru pace și unitatea poporului rus, din care el consideră că ucrainenii fac parte – „pentru că noi toți am ieșit din cristelnița de la Kiev”.
„Să ne ferească Dumnezeu ca între Rusia și Ucraina să fie trasă o linie teribilă, pătată cu sângele fraților”, a declarat el la 27 februarie 2022. Războiul la scară largă dura deja de trei zile, aveau loc lupte pentru Kiev, iar forțele rusești ocupaseră Berdeansk și au intrat în Herson. Erau sute, sau mai degrabă, mii de morți în Ucraina. Dar patriarhul nu a cerut ca vărsarea de sânge să înceteze și nici măcar nu a recunoscut-o.
În același timp, el consideră Ucraina ca fiind „pământ rusesc”:
„Dumnezeu să binecuvânteze pământul rusesc. Când spun rusesc, folosesc o expresie din Cronica vremurilor trecute: „De unde a pornit pământul rusesc, care acum include Rusia, Ucraina și Belarus?”, a spus patriarhul.
Dar destul de repede după ce a început conflictul la scară largă, patriarhul a acceptat regulile jocului și a intrat public în războiul informațional.
Cuplarea totală la Kremlin
„Timp de opt ani au existat încercări de a distruge ceea ce există în Donbas. Iar în Donbas există o respingere principială a valorilor care sunt oferite astăzi de cei care pretind la dominație mondială”, a declarat el la scurt timp după aceea.
„Vorbim despre un patriarh care își imaginează că este părintele spiritual al ambelor părți ale conflictului. Totodată, una din părți o consideră pe cealaltă ca fiind frații săi. Nu doar propaganda, ci și conștiința de masă consideră că ucrainenii și rușii sunt un singur popor”, a comentat spusele lui Kiril fostul protodiacon al Bisericii Ortodoxe Ruse Andrei Kuraev. „În acest sens, este un război fratricid. Un conflict între oameni aparținând aceluiași popor și aceleiași biserici - patriarhul a luat fără echivoc o singură parte”, spune Kuraev.
„Însă noi am fost crescuți astfel încât ne iubim patria și suntem gata să o apărăm, așa cum numai rușii își pot apăra țara. Trebuie să fim credincioși, mă refer la militari, credincioși jurământului nostru și pregătiți să ne dăm viața pentru frații noștri, așa cum mărturisește cuvântul lui Dumnezeu” - asta le spune patriarhul militarilor, îndemnându-i să nu se teamă să moară pentru țara lor, făcând trimitere la Sfintele Scripturi. În același timp, el nu cere încetarea războiului.
„Ne-am putea aștepta la o asemenea luare de poziție din partea patriarhului, care se crede deopotrivă al Moscovei și al Kievului, dar nu a făcut acest lucru, spune Andrei Kurayev. Posibil, pentru că și-a dat seama că nu va putea să-și păstreze influența în Ucraina prin mijloace pașnice. Iar acolo unde sunt tancuri, acolo va fi teritoriul său canonic. Tancuri rusești.”
