Europa socială nu a murit, dar miroase a spaimă: sondaj Eurobarometru

Europenii rămân extrem de preocupați de tot ce este social, de inegalități, viitorul muncii și stagnarea salariilor. Este ceea ce rezultă din ultimul studiu publicat astăzi de biroul de statistică al Comisiei Europene Eurobarometru.

Europa socială nu a murit, dar miroase a spaimă: sondaj Eurobarometru

Aproape nouă europeni din zece (88%) spun că pentru ei chestiunile sociale sunt foarte importante (aceste preocupări includ o Europă mai egalitară, accesul la piața muncii, condiții de muncă echitabile, accesul la asistență medicală de calitate precum și protecția socială). Toate acestea sunt afirmate pe fundalul unei spaime generalizate pentru viitor.

Rezultatul sondării opiniilor pare să arate o mare schimbare, la scara Uniunii Europene, după neo-liberalismul impus oficial vreme de un deceniu de către Comisia Europeană a lui José Manuel Barroso (2004 – 2014), care a destrămat sistematic întreaga doctrină socială a Europei așa cum o lăsaseră predecesorii săi Jacques Delors sau Romano Prodi (vezi mai jos despre „era Barroso”).

Studiul Eurobarometru a fost realizat prin intervievarea a aproximativ 27.000 de persoane din cele 27 de țări ale UE.

Aproape toți respondenții din Portugalia (98%), Spania și Irlanda au fost de acord cu acest sentiment de insecuritate și teamă de viitor, dar și de necesitatea revenirii la social, cel mai mic procent fiind înregistrat în Finlanda, unde „doar” 69% consideră încă o Europă socială importantă.

La scara Europei, o medie de 71% au declarat că ei consideră lipsa drepturilor sociale o mare problemă, în timp ce 62% cred că ne vom întoarce totuși la o Europă mai socială în 2030.

Învățământul rămâne principala preocupare a respondenților din Cehia, Finlanda, Belgia, Olanda și Danemarca. Salariile rămân îngrijorarea nr. 1 pentru maghiari și croați; în timp ce pensiile sunt pe primul loc în Estonia, Lituania și Germania.

Raportul complet poate fi găsit aici, inclusiv datele în limba română. De pildă, o majoritate a spaniolilor (53%) au considerat că cel mai important pentru ei este îngrijirea medicală, care se arată importantă pentru doar o treime (34%) din români.

Impresia generală este că în Europa de est, neo-liberalismul „erei Barroso” (vezi mai jos despre „era Barroso”) a prins mult mai bine în atitudini din pricina regimurilor totalitare anterioare si ale rănilor adânci lăsate de comunism, ceea ce a dus la o neîncredere generalizată, colectivă, la individualism și la neînțelegerea unor termeni fundamentali precum „social”, care în multe țări fost comuniste are doar o conotație negativă.

Această atitudine explică de pildă și cum de s-a ajuns la fărâmițarea agriculturii în proprietăți mici, la limita subzistenței, în țări ca România și Polonia, unde concepte precum „fermă colectivă” încă mai au o consonanță pur negativă.

„Era Barroso” și a neo-liberalismului forțat

José Manuel Barroso a fost președintele Comisiei (2004 – 2014) care a făcut un rău imens construcției europene, prin atitudinea sa supusă, chiar servilă, față de guverne, în special cele puternice și neo-liberale, precum Marea Britanie (care între timp a părăsit UE), și prin meticulozitatea cu care, la insistența marilor grupuri industriale și de lobbying, s-a activat vreme de un deceniu pentru a fărâmița tot ce era social în Europa în favoarea multinaționalelor și a mirajului concurenței.

Fostul președinte al Comisiei Europene, José Manuel Barroso (2004 – 2014), intervievat de corespondentul la Bruxelles al Europei Libere, Dan Alexe

Un discurs vid care întotdeauna a ascuns o absență de politică și viziune. Dovada este că Europa s-a regăsit deodată astăzi nepregătită în fața pandemiei de Covid, după decenii de „delocalizare” a industriei, inclusiv a celei farmaceutice și de promovare a doctrinei individualismului.

Barosso la Chișinău cu prim-ministrul Iurie Leanca (stânga)

Barroso a introdus o funcționare opacă a Comisiei UE, echipa lui apropiată a avut nenumărate întâlniri secrete cu firme precum producătorul de tabac Philip Morris, iar el însuși, un om fără mari calități, expert doar în limbă de lemn și discurs administrativ, este astăzi membru în 22 boards of directors ale unor multinaționale, inclusiv firma Golden Sachs, cunoscută pentru a fi falsificat conturile Greciei, pedepsită apoi de Europa... sub președinția lui Barroso.

Departe de a fi lucrat pentru „causa beneficiorum publicorum” (pentru care a primit în 2016 titlul de Doctor Honoris Causa din partea Universitatății de Vest din Timişoara), Barroso a fost unul din oamenii care au făcut cel mai mult rău Europei sociale și coeziunii continentale așa cum le visau părinții fondatori ai UE. Rezultatele sondajului Eurobarometru arată că o majoritate a populației Europei dorește o revenire la social.