Exodul armenilor: peste 47 de mii de oameni au plecat din Nagorno-Karabah

Potrivit guvernului Armeniei, mai bine de 47.500 de oameni sau aproximativ 35% din populația regiunii, estimată de oficialitățile armene la circa 120 de mii, au părăsit enclava după ce Azerbaidjanul a ridicat blocada de 10 luni pe singura șosea care leagă enclava separatistă de Armenia propriu-zisă. Blocada provocase deja o penurie gravă de alimente, medicamente și carburanți în Karabah.

Aproximativ 22.800 au fost deja„ înregistrați oficial”, a declarat pe 27 septembrie Nazeli Baghdasarian, purtătoarea de cuvânt a premierului armean Nikol Pașinian.

Cifrele prezentate de azeri indică un număr mai mic de refugiați.

Azerbaidjanul s-a angajat să respecte drepturile etnicilor armeni, majoritari în enclavă, dar mulți dintre ei s-au temut de represalii.

Statele Unite și Uniunea Europeană au promis ajutoare umanitare de urgență Armeniei, țara unde merg refugiații.

Azerbaidjanul a deschis singura șosea care duce din regiunea separatistă către Armenia pe 24 septembrie, la patru zile după un acord de încetare a focului, mediat de Rusia, care a pus capăt unei operațiuni militare fulger.

​Avocatul Poporului din Nagorno-Karabah, Gegham Stepanian, a declarat că numărul deceselor confirmate în urma unei explozii la o benzinărie la periferia celui mai mare oraș din enclavă se ridică la 68, după ce anterior se vorbise și despre 125 de morți. Stepanian a declarat pentru RFE/RL că până acum au fost identificate 21 de victime.

În momentul exploziei, benzinăria era plină de oameni care stăteau la coadă să facă plinul la mașini, pentru a pleca în Armenia.

Cauza exploziei nu este cunoscută încă.

Baku a declarat pe 27 septembrie că 192 de militari azeri și un civil au fost uciși în timpul scurtei ofensive din 19-20 septembrie. Alți 511 soldați au fost răniți, a mai anunțat Ministerul azer al Sănătății.

Ajutoare umanitare și negocieri

Ministra germană de externe Annalena Baerbock a cerut Azerbaidjanului pe 27 septembrie să permită observatorilor internaționali să intre în Nagorno-Karabah și a anunțat că Berlinul își mărește sprijinul umanitar pentru refugiați.

„Am decis să măresc din nou, în mod semnificativ, ajutorul nostru umanitar și să măresc finanțarea suplimentară pentru Crucea Roșie, de la 2 la 5 milioane de euro ”, a spus Baerbock.

Baku a promis că va respecta drepturile etnicilor armeni din Karabah, dar guvernul de la Erevan a avertizat că ar putea urma o campanie de „curățare etnică”.

​Pe 26 septembrie, vorbind jurnaliștilor la Erevan, Samantha Power, șefa USAID, a declarat că este „absolut necesar” ca observatori independenți și organizațiile umanitare să poate ajunge la locuitorii din Karabah. Ulterior, Power a anunțat un nou ajutor umanitar pentru Armenia de 11,5 milioane de dolari.

La rândul său, Uniunea Europeană a anunțat că va crește ajutorul umanitar cu 5 milioane de euro, ca răspuns la nevoile tot mai mari cauzate de criză.

Secretarul de stat american Antony Blinken i-a spus președintelui azer Ilham Aliev pe 26 septembrie că civilii din Nagorno-Karabah trebuie să se bucure de „protecție necondiționată și de libertate de mișcare”. Într-o convorbire telefonică, Blinken a subliniat și faptul că nu mai trebuie să aibă loc noi ostilități și a cerut acces liber în Karabah pentru organizațiile umanitare.

Planuri de viitor

La Bruxelles, trimișii Armeniei și Azerbaidjanului s-au întâlnit cu reprezentanții Consiliului European. Uniunea Europeană a cerut, între altele, mai multe informații despre planurile Azerbaidjanului privind viitorul regiunii Nagorno-Karabah.

Hikmet Hajiev, un consilier pentru politică externă al președintelui Aliev, a declarat că guvernul de la Baku va garanta securitatea populației din enclavă și va oferi asistență umanitară.

S-a discutat și despre posibilitatea ca în octombrie să aibă loc o întâlnire a părților implicate , inclusiv a țărilor europene care mediază negocierile dintre Baku și Erevan legate de Karabah. Întrevederea ar putea avea loc în marginea reuniunii la nivel înalt a UE, programată pentru 5 octombrie la Granada, în Spania.

„S-a luat act de interesul Armeniei și Azerbaidjanului de a utiliza posibila întâlnire de la Granada pentru a-și continua eforturile de normalizare”, se arată într-un comunicat al Consiliului European.

Ar putea fi discuta aspecte legate de „delimitarea frontierei, securitate, conectivitate, probleme umanitare și un tratat de pace mai amplu, ", se mai spune în comunicat.

De la sfârșitul anilor 1980, Armenia și Azerbaidjan au purtat două războaie în regiunea Nagorno-Karabah. Enclava secesionistă cu o majoritate etnică armeană a fost de facto independentă decenii la rând, cu sprijinul Erevanului, deși este în interiorul granițelor recunoscute internațional ale Azerbaidjanului.

Inițial, regiunea a intrat sub controlul forțelor etnice armene, susținute de armata armeană, în războiul separatist încheiat în 1994. În 2020 a izbucnit un nou război, care a durat șase săptămâni, în urma căruia Azerbaidjanul a preluat controlul asupra unor părți din Nagorno-Karabah, împreună cu regiuni adiacente.

Războiul din 2020 s-a încheiat cu o încetare a focului mediată de Rusia, care a trimis în regiune și forțe de menținere a păcii. Cei 2500 de pacificatori nu au împiedicat avansul forțelor azere.