Votul din camera superioară a parlamentului francez vine la o lună după ce Adunarea Națională, camera inferioară, a aprobat propunerea. Pentru a fi pusă în aplicare, schimbarea constituțională trebuie aprobată de parlamentul reunit într-o sesiune convocată pentru luni la Palatul Versailles. Dacă va trece cu peste 60% din voturi, modificarea constituțională nu va trebui supusă unui referendum.
Inițiativa legislativului francez se leagă de fundalul internațional al drepturilor reproductive marcat de pași înapoi în anumite țări (renunțarea la accesul garantat la avort în SUA și măsurile anti-avort din țări precum Polonia) și de faptul că 86% dintre francezi susțin introducerea dreptului la avort în Constituție.
„Când drepturile femeilor sunt atacate în lume, Franța se află în avangarda progresului”, a declarat premierul francez Gabriel Attal. Președintele Emmanuel Macron a promis că va face accesul la avort „ireversibil”.
Avortul a fost decriminalizat în Franța în 1975, drept măsură necesară pentru sănătatea publică. Acum, toate marile partide din Franța susțin dreptul la avort. Conservatorii care s-au opus proiectului au fost nemulțumiți mai degrabă cu formularea amendamentului sau au considerat că nu este necesar pentru că dreptul la avort nu este pus în pericol.
„Este mereu prea târziu dacă așteptăm ca un drept să fie amenințat, ca să-l protejăm. Libertatea de a accesa avortul nu este ca altele, pentru că le permite oamenilor să-și decidă viitorul. Pentru ca democrația să-și poată controla destinul, femeile trebuie să-și poată controla propriul destin”, a spus ministrul Justiției din Franța, Eric Dupond-Moretti.
Termenul de „libertate garantată”, în contextul francez, este încă relativ nou. El are mai degrabă un înțeles politic decât legal și acordă avortului un statut apropiat celui de drept fundamental. Potrivit senatoarei Melanie Vogel, unul dintre cei mai puternici susținători ai proiectului, „este o condiție a libertății în societățile libere și egale”.
În Franța, avortul la alegere poate fi accesat până la 14 săptămâni de sarcină și este complet gratuit în sistemul medical de stat. Avortul medicamentos poate fi solicitat până la 9 săptămâni. Femeile din Franța nu trebuie să dea explicații sau să aștepte pentru procedură, iar avorturile după termen sunt posibile în cazul unui risc asupra sănătății mamei sau dacă fătul are defecte congenitale.
Un sfert dintre sarcinile din Franța se încheie în avort, potrivit unui raport parlamentar din 2020 citat de New York Times.
Polonia, pe o cale nouă?
În 2020, un tribunal politizat din Polonia a scos din lege avortul sub aproape orice circumstanță. Au urmat proteste de mare amploare, însă nimic nu a putut întoarce decizia instituției controlată de partidul la putere. Legea a fost dorită de fostul partid la guvernare, Dreptate și Justiție, care a politizat instituțiile statului și a redus independența Justiției, dăunând statului de drept într-atât de mult încât a intrat în conflict cu autoritățile Uniunii Europene.
În prezent, femeile din Polonia pot face avort doar dacă le este pusă în pericol sănătatea sau dacă sarcina este rezultatul unui viol sau al incestului, însă și situațiile acestea sunt greu de dovedit și rareori permit avortul.
Spre deosebire de alte țări în care există asemenea interdicții, în Polonia nu se pedepsește femaie care a avortat, ci medicii sau alte persoane care au ajutat-o să avorteze.
Guvernul precedent a urmărit îndeaproape activiștii pro-avort, medici, avocați și chiar și pe femeile pe care le suspectau că avortează, precum și pe membrii familiilor lor sau prietenii lor care le-ar fi ajutat.
Majoritatea polonezelor care au nevoie de avort se duc în alte țări pentru procedură, cel mai adesea în Cehia. Cel puțin șase femei au murit în Polonia în cei trei ani de când a intrat în vigoare interdicția, în urma complicațiilor. O activistă care a ajutat o femeie să obțină pastile pentru avort medicamentos a fost condamnată la opt luni de muncă în serviciul comunității.
Noul guvern condus de Donald Tusk, instaurat în decembrie, a promis că va ameliora condițiile curente și că va permite dreptul la avort în primele trei luni de mandat. Problema este, însă, că celelalte partide din coaliția la guvernare nu pot cădea de acord asupra modului în care să decidă o astfel de măsură.
Polonia are trei rânduri de alegeri anul acesta: alegeri locale în aprilie, prezidențiale în mai și europene în iunie. Guvernul nu vrea să amestece „localele” cu dezbaterea pe tema avortului, așa că este posibil ca decizia asupra drepturilor reproductive să fie amânată încă câteva luni.
„Femeile au adus la putere actualul guvern. Au fost multe declarații și multe promisiuni”, spune activista pentru drepturile femeilor Kamila Ferenc, care acuză guvernul Tusk că nu-și îndeplinește promisiunile electorale.
Interzicerea avortului în Polonia a afectat și mii de ucrainence care s-au refugiat în țara vecină de la începutul războiului, unele dintre ele însărcinate după ce au fost violate de soldații ruși.
România, pe calea restricțiilor religioase?
Deși tema nu este prea mediatizată, vecina de la vest a Moldovei, România, se îndreaptă spre o limitare de facto a avortului, chiar dacă legea permite, în continuare, această procedură medicală.
În mod ironic, țara care a trecut printr-o interdicție totală și dură în vremea comunismului, impune singură restricții neoficiale, grație alunecării spre ortodoxism după căderea lui Nicolae Ceaușescu.
Mulți medici refuză, mai ales din considerente religioase, să facă procedura, multe ONG-uri care promit consiliere de criză de sarcină constrâng femeile să nu avorteze, iar multe femei duc lipsă de educație sexuală și folosesc rar metode de contracepție. Clinicile private oferă acest serviciu, însă la prețuri pe care majoritatea româncelor nu și le pot permite.
Potrivit Andradei Cilibiu, de la ONG-ul Centrul Filia din București, în unul din trei județe din România nu s-a făcut niciun avort la cerere în prima jumătate a anului 2022.
„Dacă refuzul aparține personalului medical și este bazat pe prevederile Codului de Deontologie Medicală, atunci pacienta nu poate face nimic dacă i se refuză procedura. În acest moment, dacă medicul refuză procedura, nu este obligat să îi indice pacientei un alt medic sau o altă unitate medicală care efectuează avorturi la cerere”, a declarat Cilibiu pentru Europa Liberă România.
Potrivit ONG-ului Centrul Filia, 77% din românce nu sunt de acord cu interzicerea avortului. Cele care susțin interzicerea avortului sunt în vârstă, au un nivel scăzut de educație, au cel puțin trei copii sau sunt protestante - însă și ele susțin avortul în cazul în care este pusă în pericol viața mamei sau dacă sarcina este rezultatul unui viol.
### Vezi și... ### Polonia: guvernul Tusk încearcă să liberalizeze una din cele mai restrictive legi anti-avort din Europa