Anunțate miercuri, proiectele privesc legalizarea avortului până în luna a treia și liberalizarea accesului la „pilula de a doua zi”.
Dacă vor fi adoptate, proiectele de lege ar reprezenta o răsturnare decisivă a politicilor restrictive ale fostului guvern de dreapta.
În timpul guvernării sale între 2015 și 2023, partidul ultra-conservator „Lege și Justiție” (PiS), cu sprijinul puternicei Biserici Catolice din Polonia, a anulat finanțarea de către stat a fertilizării in vitro (FIV).
În 2020, în pofida protestelor masive de stradă, Curtea Constituțională a adoptat o hotărâre care interzice aproape total întreruperile de sarcină, cu foarte puține excepții: când sarcina rezultă din agresiune sexuală sau incest sau viața și/sau sănătatea mamei sunt în pericol.
A fost drastic limitat și accesul la „pilula de a doua zi”, metoda de contracepție de urgență.
Coaliția pro-europeană condusă de Donald Tusk, care a câștigat majoritatea în alegerile generale din octombrie 2013, a pus capăt celor opt ani de guvernare PiS, între altele cu promisiunea de a reda femeilor o parte din drepturile pierdute în perioada guvernării PiS.
„Moment memorabil”
Ambele proiecte se vor confrunta însă cu multe obstacole, în primul rând pentru că nu este sigur că vor obține suficient sprijin pentru a fi adoptate în parlament. Chiar dacă o vor face, legile ar putea fi respinse de președintele conservator Andrzej Duda, aliat al fostului partid de guvernare, partidul populist ultraconservator Lege și Justiție (PiS).
„Este moment memorabil pentru noi toți! Le dăm înapoi femeilor dreptul de a decide asupra lor”, a declarat Ministerul Sănătății pe rețelele de socializare, după anunțul de miercuri al premierului Donald Tusk.
Tusk conduce o alianță de trei partide, iar două dintre ele, partidul său Coaliția Civică și Partidul Stângii, au inclus liberalizarea avortului în programele lor.
Dar cel de-al treilea membru al coaliției, centristul A Treia Cale, nu și-a exprimat oficial opiniile pe această temă, iar parlamentarii săi nu sunt siguri că vor susține legislația, relatează France 24.
Parlamentul nu a stabilit o dată la care să dezbată și voteze proiectele, cel privind legalizarea avortului până în luna a 3-a și cel legat de accesul la „pilula de a doua zi”, care ar urma să fie accesibilă de la vârsta de 15 ani.
În parlament există deja alte două proiecte de lege, vizând liberalizarea avortului, înaintate încă din noiembrie 2023 de Partidul Stângii, dar nu au ajuns încă pe agenda legislativului.
Dreptul la avort și justiția
În pofida legilor restrictive în vigoare, zeci de mii de femei practică întreruperea de sarcină acasă – folosind pastile interzise de avort – sau pleacă în străinătate, potrivit grupurilor pentru apărarea drepturile femeilor.
În decembrie 2023, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a decis că verdictul unui tribunal polonez, care a forțat o femeie să călătorească în străinătate pentru a face un avort din cauza unei anomalii fetale, reprezintă o încălcare la viața privată și de familie, relatează Reuters.
Alături de Malta, legile poloneze anti-avort sunt printre cele mai restrictive din Europa. Sarcina poate fi întreruptă doar în cazurile de amenințare la adresa vieții sau sănătății mamei sau într-un caz de viol, iar numărul avorturilor a scăzut la 161 în 2022 de la peste 1.000 în 2020.
Având în vedere că asistența pentru avort este interzisă în Polonia, activiștii și medicii care ajută la procedură riscă închisoare.
În martie 2023, activista Justyna Wydrzynska a fost găsită vinovată că a furnizat unei femei însărcinate pastile pentru avort în primul astfel de caz. A fost condamnată la muncă în folosul comunității.
