Ghe. Cojocaru: „Competiția din alegerile prezidențiale dintre Maia Sandu și Igor Dodon nu s-a încheiat”

Președinta Maia Sandu și fostul președinte Igor Dodon după inaugurare, 24 decembrie 2020.

Parlamentul a decis decretarea stării de urgență de la 1 aprilie pentru 60 zile, ceea practic va amâna o eventuală dizolvare a Parlamentului, indiferent de decizia Curți Constituționale.

Vasile Botnaru a analizat stadiul conflictului politic cu istoricul Gheorghe Cojocaru, care interpretează actualele tensiuni drept o prelungire a luptei dintre președinta Maia Sandu și fostul președinte Igor Dodon.

Gheorghe Cojocaru: „Un sfârșit de coșmar sau un coșmar fără de sfârșit, între aceste două puncte ale unui finiș inevitabil se zbate astăzi Parlamentul Republicii Moldova, iar împreună cu instituția legislativă și întreaga societate. Divergențele din interiorul Parlamentului sunt tot mai evidente, după cum tot mai evidentă apare consolidarea unei majorități dintre Partidul Socialiștilor și Partidul „Șor”, ca un front unic împotriva instituției prezidențiale. Lupta se dă în jurul dizolvării sau menținerii actualului Legislativ.”

Europa Liberă: Cele două fracțiuni despre care vorbiți Dvs. au adoptat o declarație prin care iau prăjina înainte și, orice ar spune Curtea Constituțională, declară că nu există condiții pentru dizolvare din varii motive și, mai ales că au propriul candidat, insistă în continuare pe ambasadorul Republicii Moldova în Federația Rusă. Pe de altă parte, președinta Maia Sandu insistă tot pe lângă Curtea Constituțională să obțină avizul pentru dizolvarea Parlamentului. Dvs. cum interpretați această stare de lucruri, e o remiză, dacă să folosim termeni șahistici?

Gheorghe Cojocaru: „Înainte de toate este evident că competiția din alegerile prezidențiale dintre Maia Sandu și Igor Dodon nu s-a încheiat odată cu înfrângerea liderului socialist, dimpotrivă, ea continuă, iar acutizarea divergențelor din Parlament este un indiciu al tendinței de revanșă cu orice preț din partea fostului președinte, asistat astăzi de o coaliție a socialiștilor cu partidul fostului primar fugar de Orhei și de un Guvern aflat în stare de demisie. Rivalitățile sunt cu atât mai dure cu cât sondajele de opinie relevă scăderea simpatiilor pentru socialiști și lipsa șanselor de revenire în Parlamentul următor pentru unele formațiuni cu reprezentare parlamentară actuală, în timp ce Partidul Acțiune și Solidaritate rămâne pe un val ascendent. Fiecare dintre cele două părți recurge la armele din dotare pentru a-și asigura preeminența intereselor, însă contextul pandemic și criza economică nu par să ofere soluții miraculoase pentru o necesară schimbare politică de anvergură”.

### Vezi și... ### Stare de urgență fără lockdown

Europa Liberă: Schimbare care este inevitabilă, spune Dumitru Ciubașenco, un cunoscut jurnalist, actualmente activist de partid, care, de altfel, a publicat o adresare video către fostul președinte Igor Dodon. El îi cere, per tu, să nu se mai opună, să-și facă bagajele, să se mulțumească cu ceea ce a agonisit și să nu se pună de-a curmezișul schimbării inevitabile care se va produce mai devreme sau mai târziu. Între timp, această ostilitate dintre instituția parlamentară și cea prezidențială a definit-o de o manieră ingenioasă, spun unii, Pavel Filip, care zicea că Igor Dodon nu știe să piardă, iar Maia Sandu nu știe să câștige. Acum, Dvs. sunteți de acord cu această aserțiune?

Gheorghe Cojocaru: „Adevărul e că, deși plecat de la Președinție, dar cu o majoritate parlamentară și un Guvern pe care le manevrează abil, Igor Dodon a rămas încă destul pe puternic pe scena politică, dacă nu mai puternic decât președinta Maia Sandu, care poate miza actualmente sigur doar pe cei 15 deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate, chiar dacă simpatiile populare rămân categoric de partea sa. În aceste condiții, la puțin peste trei luni de la preluarea mandatului, Maiei Sandu îi este dificil să câștige din mers o nouă partidă cu fostul său rival la alegerile prezidențiale, care, după cum se vede, încearcă s-o antreneze plenar într-un război de uzură. Maia Sandu a demonstrat o dată că știe să câștige și păstrează șansele de a-și consolida succesul de anul trecut, dacă nu va face risipă de încrederea de care se bucură realmente.”

### Vezi și... ### Iulian Chifu: „Igor Dodon și-a cam dat foc la valiză și și-a încheiat cariera politică”

Europa Liberă: Legislativul în ziua de miercuri, la cererea Guvernului, cu 52 de voturi ale socialiștilor și ale Partidului „Șor”, a declarat starea de urgență până la 30 mai. Acum, Maia Sandu întrevede în acest demers o încercare de a amâna dizolvarea Parlamentului, opinie destul de răspândită în diferite medii analitice, Guvernul și majoritatea parlamentară, dimpotrivă, se prevalează de grija pentru viața și sănătatea oamenilor. Dvs., când vă uitați la aceste două opțiuni diametral opuse, ce spuneți?

Gheorghe Cojocaru: „Este posibil ca declararea stării de urgență să fie mișcarea de răspuns a lui Igor Dodon la demersul Maiei Sandu la Curtea Constituțională în privința stabilirii circumstanțelor de dizolvare a Parlamentului. O mișcare tactică care a scăpat cumva instituției prezidențiale și care va îndepărta pentru un timp data alegerilor parlamentare anticipate. Însă, indiferent de mișcările pe tabla de șah politic, cu viața și sănătatea oamenilor în aceste vremuri extrem de complicate n-ar trebui să se joace nimeni. Sătui de declarații și intenții nobile, oamenii mai curând, așa cum a menționat de la tribuna Parlamentului liderul democraților Pavel Filip, vor rămâne pe cont propriu ca și până acum, iar decontul va veni inevitabil.”