„În cadrul forumului, voi avea o luare de cuvânt cu privire la prezentul și viitorul economic posibil al Europei. Împreună cu membrii delegației PSRM vom avea o serie de întrevederi cu participanții la forum”, a scris Dodon pe rețele, fără să precizeze dacă va fi primit chiar de Putin, ca pe vremuri.
Alte vremuri: Dodon, pe atunci, președinte, în compania lui Putin la Forumul de la St. Petersburg, în 2017
Separat, a anunțat, la rândul ei, că se află la summit și guvernatoarea Găgăuziei Evghenia Guțul, însoțită de liderul legislativului de la Comrat, Dmitri Constantinov. Ea a publicat joi, pe Telegram, poze și note de la întâlnirea cu liderul regiunii ruse Krasnodar, în marginea forumului, fără să dezvăluie nici ea dacă va avea ocazia să se pozeze cu Putin, cum a făcut mai devreme, anul acesta, la Soci.
Biroul de presă al Guvernului și Ministerul de Externe nu au dat curs joi cererii Europei Libere să comenteze noile deplasări ale politicienilor moldoveni în Rusia, nici să spună dacă au avut cunoștință de ele dinainte.
Dar Irina Coșeru, deputată a formațiunii de la guvernare PAS, președintă a Comisiei parlamentare politică externă și integrare europeană, ne-a spus: „Noi ca și comisie, regretăm și condamnăm asemenea vizite în Federația Rusă, pentru că am declarat nu o singură dată că e un stat agresor, care omoară civili și copii în Ucraina”.
Spre deosebire de Dodon, Guțul a apucat deja să facă poză anul acesta cu Putin, în marginea unui festival de tineret, pe malul Mării Negre.
De la Global la Sud Global
Reuniunea anuală din capitala de nord a Rusiei, pe care Dodon a numit-o „prestigioasă” în postarea lui pe rețele, și-a pierdut din prestigiu după anexarea Crimeii în 2014 și încă și mai mult după invazia rusă pe scară largă din Ucraina.
Înainte, la forum participaseră cancelarul german Angela Merkel, premierul nipon Shinzo Abe, președintele francez Emmanuel Macron, secretarul general ONU Antonio Guterres și alți politicieni de prim rang.
Angela Merkel și Vladimir Putin se contemplează reciproc la ediția din iunie 2013 a SPIEF.
Acum, reuniunea atrage țări din așa-numitul „Sud Global”, astfel că invitatul de onoare a fost anul acesta președintele Boliviei, Luis Arce.
Singurul politician din UE participant anul acesta a fost ministrul de Externe ungur, Peter Szijjarto, a cărui țară este numită în presă „calul troian al lui Putin în UE”, opunându-se mai ales sprijinirii Ucrainei invadată de ruși.
La St. Petersburg a mers, de asemenea, un politician pro-rus din Balcani, sârbul bosniac Milorad Dodik.
Sediul lui Milorad Dodik, la Banja Luka, iluminat în culorile naționale ale Rusiei, în martie 2024.
În cadrul reuniunii au avut loc mai multe evenimente dedicate organizației BRICS, înființată de Rusia, China, India, Brazilia și Africa de Sud ca un fel de contrapondere la dominația globală a SUA, la care au aderat mai nou și alte țări, ca Iran, Etiopia sau Egipt.
Atenție, se deplasează Mnangagwa!
În ciuda participării mai puțin sonore ca înainte, organizatorii s-au străduit să dea impresia că este vorba de o reuniune globală, mândrindu-se cu participanți din 136 de țări și cu vreo 40 de șefi de stat și de guvern.
Unul dintre cei mai mediatizați de presa rusă a fost Emmerson Mnangagwa, președintele din Zimbabwe, aflat în căutare de soluții externe pentru foametea cu care se confruntă țara sa.
Programul alimentar ONU avertizează că 6 milioane de locuitori din Zimbabwe se află în situația de „nesiguranță” alimentară din cauza secetei prelungite. În imagine, pășuni transformate în deșert în țara sud-africană, la 17 mai 2024.
„Președintele Mnangagwa a plecat spre Coreea de Sud, unde are loc summitul Coreea-Africa, iar apoi excelența sa va participa la Forumul Economic de la St. Petersburg”, anunța joi după masă, cu fast, agenția TASS. El a fost primit apoi de Putin.
Au fost invitați la SPIEF chiar și reprezentanții Talibanilor, care conduc Afganistanul din 2021, după retragerea trupelor SUA. Înaintea forumului, ei au fost scoși în grabă de guvernul rus de pe lista organizațiilor teroriste.
Prin sport, împotriva Occidentului
Presa subordonată Kremlinului, în frunte cu agenția TASS, a reprodus pe larg diatribele anti-occidentale ale participanților la forum. Un singur exemplu: „Occidentul desfășoară un genocid în cultură, sport și pune la cale tot felul de sabotaje. El poate fi însă contracarat prin eforturi comune” (Gheorghi Muradov, reprezentat permanent al Crimeii pe lângă președintele Putin, citat de TASS).
BRICS cuprinde maximum 10 țări, dar organizatorii Jocurilor de la Kazan spun că vor fi internaționale.
La forum s-a vorbit cu entuziasm, printre altele, despre Jocurile BRICS, care se vor ține săptămâna viitoare la Kazan, în Rusia, înaintea Jocurilor Olimpice de la Paris, la care rușii nu pot concura în numele țării lor, ca pedeapsă pentru invazia din Ucraina.
Într-un comentariu citat de Moscow Times, politologul rus Serghei Markov a spus că forumul SPIEF „s-a transformat într-un eveniment intern”, care dă ocazia întregii garnituri aflate la putere în Rusia să viziteze orașul natal al lui Putin.
„Este o combinație între o sesiune de brainstorming a elitelor rusești și un festival de elită ținut la St. Petersburg cu ocazia Nopților Albe”, a mai spus Markov.
Atracția irezistibilă a Estului
Guțul, Dodon și Batrîncea și-au anunțat prezența la evenimentul prezidat de Putin tocmai când Procuratura Generală de la Chișinău cerea detalii de la Serviciul Informații și Securitate (SIS) pentru a deschide un dosar penal pe numele fostului șef al Statului Major al R. Moldova, Igor Gorgan, suspectat că ar fi fost informator al serviciilor secrete rusești.
Știrea a venit pe fondul avertismentelor tot mai insistente ale conducerii de la Chișinău, întărite de aliații ei occidentali, că Rusia și-ar mări eforturile de destabilizare a Moldovei, inclusiv prin politicienii pro-ruși aflați în țară, sau fugiți peste hotare.
Puterea de la Chișinău nu participă, în general, la evenimente internaționale organizate de Rusia sau de aliații ei din CSI, organizația din care Moldova se retrage treptat prin denunțarea unor tratate, promovând clar alt curs extern, cel pro-european.
În declarația ei de joi pentru Europa Liberă, Irina Coșeru, deputată a formațiunii de la guvernare PAS, președintă a Comisiei parlamentare politică externă și integrare europeană a pus în opoziție „grupările criminale care merg la Moscova să facă alianțe politice” cu drumul spre UE al Moldovei, care ar putea începe foarte curând negocierile de aderare.
În ciuda unor asemenea avertismente, pe care ei le califică uneori drept șicane, politicienii pro-ruși din Moldova par să aștepte cu maxim interes și să folosească fără greș orice ocazie de a se afla mai aproape, fizic, de Kremlin.
Recent, reprezentanți ai opoziției pro-ruse din R. Moldova au participat la Moscova la o reuniune BRICS - un fel de prolog la forumul din St. Petersburg - mai drag Kremlinului, acesta din urmă, pentru că are loc în orașul lui Putin.
După întoarcere, Alexei Lungu, de la Partidul Șansă, a lăudat BRICS și s-a plâns că a fost șicanat de Poliția de Frontieră la aeroportul din Chișinău, iar fostul premier Vasile Tarlev a fost citat de presa rusă cu declarații despre cum ar putea beneficia Moldova de pe urma colaborării cu BRICS, dacă nu chiar a aderării la acest bloc.
Mai devreme, în aprilie, fugarul Ilan Șor și colaboratorii lui au înființat la Moscova o nouă grupare politică, Pobeda/Victorie, după ce primul partid al oligarhului devenit politician a fost scos în afara legii de Curtea Constituțională vara trecută, sub acuzația de tentative de destabilizare a Republicii Moldova în interesul Rusiei.
Articol scris cu ajutorul lui Cristian Bolotnicov
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te