După întoarcere, Alexei Lungu, de la formațiunea Șansă, a lăudat BRICS și s-a plâns că a fost șicanat de poliția de frontieră la aeroportul din Chișinău, iar Vasile Tarlev a fost citat de presa rusă cu declarații despre cum ar putea beneficia Moldova de pe urma colaborării cu BRICS, dacă nu chiar a aderării la acest bloc.
Judecând însă după ultimele evoluții ale blocului dominat de Rusia, Tarlev și Lungu pariază pe un cal dacă nu mort, cel puțin bolnav. BRICS nu a reușit nici în planul de a atrage mult mai mulți membri, nici în cel de a schimba noua ordine financiară internațională.
„Mă voi plânge în instanță”
Revenit de la Moscova, Lungu a fost eliberat după trei ore de verificări în Aeroportul Internațional Chișinău, afirmând că autoritățile au refuzat să prezinte explicații oficiale pentru reținerea sa.
„Nu vom lăsa totul așa și vom depune o plângere în instanță”, a spus el.
Un ofițer al Poliției de Frontieră i-a spus soției lui Alexei Lungu, Diana Spătărel, aflată în cadrul unei intervenții live pe Facebook, că soțul ei a fost controlat pentru a fi verificat dacă nu deține „obiecte interzise”.
Joi, în cadrul unei mese rotunde desfășurate la Chișinău, Lungu, mai liniștit după pățania de la aeroport, a promovat ideea aderării la Uniunea Economică Eurasiatică și blocul BRICS.
„Aderarea la UEE, la BRICS va deschide perspective colosale pentru Moldova, iar noi putem profita de ele încă de pe acum. Acestea sunt piețe uriașe, proiecte de investiții pregătite, locuri de muncă pentru cetățenii noștri”, a spus Lungu într-o postare pe Facebook.
Forumul internațional financiar și economic al BRICS a avut loc pe 27 și 28 mai la Moscova. Reprezentanți din mai mult de 10 țări au discutat crearea unor instrumente financiare independente în interiorul BRICS pentru a, spun ei, sprijini dezvoltarea afacerilor și transformarea la nivel global.
Fost premier, susținător al aderării R. Moldova la BRICS
Ex-premierul R. Moldova din perioada guvernării comuniștilor, Vasile Tarlev, în prezent lider al Congresului Național al Industriașilor și Antreprenorilor din Moldova (CNIAM), a declarat la Forumul BRICS de la Moscova că pentru R. Moldova oportunitățile de aderare sunt mult mai bune decât cele prezentate de UE.
„Aderând la această organizație, o țară, indiferent de mărimea ei, de religie sau etnie ori locație pe glob, se poate simți mândră de oamenii săi și nu-și va pierde suveranitatea și independența, primind respect pentru statutul de a fi parte a unei echipe bune, a spus Tarlev pentru TASS, agenția rusă de știri controlată de stat.
El a afirmat că în calitate de președinte al CNIAM, ar fi dispus să semneze un acord de colaborare cu consiliul de afaceri al BRICS. În aprilie, fostul premier comunist și-a anunțat revenirea în politică și fondarea partidului „Viitorul Moldovei”.
Ce este BRICS
Fondat în 2006 de Brazilia, Rusia, India și China, grupul denumit inițial „BRIC”, iar după aderarea Africii de Sud în 2010 „BRICS”, a fost gândit să adune laolaltă cele mai importante țări în curs de dezvoltare ale lumii, pentru a crește ponderea lor în relația cu statele bogate din America de Nord și Europa de Vest, scrie BBC.
În 2023, au fost invitate și Iranul, Arabia Saudită, Egiptul, Etiopia și Emiratele Arabe Unite, așa că denumirea nouă, ce-i drept rar folosită, este BRICS+.
Țările din grup au în total o populație de 3,5 miliarde de persoane sau 45% din întreaga populație mondială. În termeni economici însă, ponderea lor scade la 28,5 trilioane de dolari sau circa 28% din economia globală, „felia” cea mai mare, de 17,96 trilioane fiind deținută de China.
Cu toate acestea, având în rândurile lui Iranul, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, grupul BRICS produce aproape 44% din cantitatea de petrol la nivel mondial.
În 2014, organizația a fondat New Development Bank, cu scopul de a oferi împrumuturi pentru proiecte de infrastructură. BBC notează că până în 2022, a fost oferit un total de 32 de miliarde de dolari pentru construcția de drumuri, poduri și canalizări.
Promisiuni contrazise și mitul „Sudului global”
France24 relatează însă că în ciuda promisiunilor de transparență și de a sprijini în special proiectele de tranziție la energia verde și regenerabilă, realitatea de pe teren contrazice acest afirmații. Spre exemplu, în cazul proiectului de construcție a autostrăzii Transamazoniene, criticii spun că lucrările au dus și la defrișarea unor mari părți din cea mai mare pădure de pe glob.
Un alt caz controversat a fost reprezentat și de investițiile de 790 de milioane de dolari, finanțate prin împrumuturi acordate de aceeași bancă Africii de Sud, în 2019. Din această sumă, sursa notează că 480 de milioane s-au dus către compania Eskom Medupi, care deține una din cele mai mari centrale electrice pe bază de cărbune din lume.
BRICS are, pe de altă parte, o valoare mare în propaganda Kremlinului, și într-o măsură și a Beijingului, despre „lumea multipolară” - un concept lansat de ruși în anii 1990, care înseamnă de fapt erodarea rolului conducător în lume al SUA.
Mai nou, BRICS se suprapune în mare măsură, în aceeași propagandă rusească, cu „Sudul global”, comunitatea țărilor care, în viziunea Moscovei, nu acceptă dominația economică și politică a Occidentului.
Un detaliu numai pe jumătate anecdotic: la ultima ediție a Festivalului Internațional de Film la Moscova, care și-a pierdut licența din cauza invaziei rusești din Ucraina, a avut loc și o competiție a filmelor din țările BRICS. Evenimentele din cadrul ei au fost însoțite ocazional de tirade ale funcționarilor culturali ruși despre cum această organizație capătă tot mai mare anvergură și influență.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
