BRICS, propaganda rusă și utopia „de-dolarizării”

Țările BRICS (Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud), un grup de state în curs de dezvoltare, care par să încerce să contracareze influența economică și implicit politică a Statelor Unite și a Occidentului, au convenit la summit-ul de săptămâna trecută să primească șase noi țări: Argentina, Egipt, Etiopia, Iran, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite.

Noii membri vor face din BRICS o mare putere comercială, reprezentând o parte substanțială din exporturile globale de petrol, porumb și grâu. BRICS reprezintă acum 40% din populația lumii, o pondere care va crește atunci când ceilalți se vor alătura anul viitor.

Summit-ul BRICS din acest an a fost inițial în atenția presei internaționale pentru că președintele Rusiei, Valdimir Putin, nu a putut participa în persoană, din cauza mandatului internațional de arestare, emis de Curte Penală Internațională în martie, pentru organizarea deportării ilegale a copiilor din regiunile ocupate ale Ucrainei.

La summit, președintele Brazilie, Luiz Inacio Lula da Silva, a cerut țărilor BRICS să creeze o monedă comună pentru comerț și investiții, ca o modalitate de a reduce dominația dolarului american. În zilele care au urmat, mass-media de stat rusă a împins ideea unei monede comune BRICS, afirmând că ar putea semnala declinul dolarului și a influenței economiei americane.

Utopia unei monede unice BRICS

Țările BRICS ar putea reduce cota dolarului în comerțul bilateral, dar le va fi mai greu să scape de dolar ca monedă de rezervă, din cauza că acesta este mult mai manevrabil, mai ușor de vândut și cumpărat, a spus Gian Maria Milesi-Ferretti într-un interviu RFE/RL.

Milesi-Ferretti este membru senior la Centrul Hutchins pentru Politică Fiscală și Monetară din cadrul Instituției Brookings.

Milesi-Ferretti, care a fost și director adjunct al departamentului de cercetare al Fondului Monetar Internațional, crede că ideea unei monede comune BRICS este o utopie, pentru că economiile statelor membre sunt prea diferite, când este vorba de nivelul lor de dezvoltare, politica monetară și deschiderea piețelor financiare.

Dacă dominația dolarului american o să scadă substanțial în viitor, crede Milesi-Ferretti, o să scadă mai degrabă din cauza greșelilor de politică finanicară făcute de Statele Unite, decât din cauza eforturilor unui grup ca BRICS de a aduce pe piață o monedă alternativă.

„Țările BRICS au regimuri de schimb valutar incredibil de diferite, cu o țară [China] care este extrem de mare și foarte reticentă în a renunța la orice parte a suveranității și controlului asupra economiei și piețelor sale financiare”, spune Milesi-Ferretti.

El reamintește și faptul că India și China „au avut lupte la graniță relativ recent. Din câte am înțeles, relațiile se îmbunătățesc, dar nu vorbim de aliați de lungă durată”.

Crearea unei monede unice, cum este Euro, „o adevărată monedă comună”, necesită multe asemănări între economiile participate și voința de a ceda multă autonomie de decizie.

„Este de neconceput”, spune Milesi-Ferretti în interviul RFE/RL, ca țările BRICS „să cedeze unei autorități comune suveranitatea asupra monedei naționale, sau să accepte un emitent comun al monedei, având în vedere diferențele imense economice, politice, de istorie și tradiție.... S-ar putea gândi la ceva mult mai limitat ca domeniu de aplicare, poate o unitate comnă pentru schimburile comerciale, dar ceva departe de o monedă unică”. ​

BRICS vs dolar

Și cum rămâne cu discuțiile BRICS despre eliminarea dolarului din comerțul bilateral?

„Acest deziderat nu este nou și este poate mai credibil”, spune Milesi-Ferrett, dar rămâne întrebarea cum poate fi realizat. „Ce monedă adopți pentru tranzacțiile comerciale, pentru decontare, și la modul mult mai general, cum gestionezi finanțele externe? Ce monedă folosești pentru rezervele valutare? Ce monedă este folosită de firmele naționale pentru a se finanța pe piețele internaționale? Din toate aceste motive, este dificil să eviți dolarul”, spune expertul în finanțe internaționale, în interviul RFE/RL.

Diferențele mari economice și politice dintre țările BRICS fac la fel de improbabilă și perspectiva ca grupul, chiar și în varianta extinsă, să devină o adevărată concurență pentru G7 (grupul celor mai dezvoltate democrații din lume, din care fac parte: Statele Unite, Germania, Franța, Italia, Marea Britanie, Japonia și Canada).

„În opinia mea”, spune Gian Maria Milesi-Ferretti, BRICS a fost „până acum mai mult un club de discuție pentru unele dintre cele mai mari economii emergente, nu o entitate structurată, cu un numitor comun privind principiile de bază ale economiei.

Există elemente care sunt comune acestor țări. Dar există și diferențe substanțiale în structura economiilor, în nivelul de dezvoltare, în politică (...), cu mult peste diferențele din cadrul G7, care tind să fie țări cu un set comun de valori generale, cu o structură generală similară a economiilor și cu un nivel similar de dezvoltare”.

Iar ultima extindere a grupului BRICS cu șase noi țări, Argentina, Egipt, Etiopia, Iran, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, va face grupul și mai puțin omogen.

„Extinderea va adăuga peste un trilion de dolari în PIB-ul total al grupului”, spune Milesi-Ferretti, „dar diferențele de structură și provocările economice sunt masive. Gândiți-vă la Argentina care se luptă cu o inflație foarte mare și are o situație bugetară dramatică și comparați-o cu Arabia Saudită, care își face moftul de a cumpăra cei mai scumpi jucători de fotbal din lume și cu un nivel de venit disponibil, pentru cei născuți în Arabia Saudită, foarte ridicat”.

(Text tradus/editat de Ileana Giurchescu)

### Vezi și... ###

China și Rusia, unite de lupta împotriva influenței occidentale, dezbinate de lupta pentru controlul BRICS