În ultimul an, America Latină a fost privită ca o sursă de minerale pentru industrii de înaltă tehnologie sau chiar de armament pentru Kiev.
Chile și Brazilia au sute de tancuri Leopard, produse de Germania. Columbia și Brazilia au echipament militar rusesc, inclusiv elicoptere de tip MIG și proiectile anti-tanc, pe care armata ucrainiană le-ar putea opera cu ușurință.
Președintele Zelenski a făcut apel special la Brazilia, la reuniunea Grupului celor șapte. Dar întâlnirea sa cu șeful statului brazilian, Luiz Inacio Lula da Silva a fost anulată, din rețiuni de program. Dar Brazilia nu a condamnat până acum invazia rusă în Ucraina, a refuzat să acorde ajutor militar sau să se alăture sancțiunilor împotriva Moscovei.
Încercări directe de a convinge au eșuat până acum deși diplomațiile occidentale sprijină un rol mai important pentru continent în chestiuni internaționale, inclusiv sprijin pentru ca Brazilia să obțină un loc permanent în Consiliul de Securitate ONU.
Uniunea Europeană încearcă să revitalizeze și impulsioneze tratate comerciale cu America Latină, dar în acest context o piedică este ascensiunea Chinei pe acele piețe, Beijinul fiind principalul partner comercial pentru Brazilia și Chile. Ambele țări au guverne de stânga și nu doresc să fie puse să aleagă între China și America. În America Latină există tensiuni între regimuri de stânga și America, bazate pe istorie, dar nu numai.
Deciziile din America latină au în vedere în special considerente economice. Economiile de acolo au fost profund afectate de COVID. Legăturile comerciale cu Rusia nu erau substanțiale, dar piața latino americană a devenit atractivă pentru Moscova în contextul sancțiunilor. Un număr de țări latino-americane au avut inițiative de pace și făcând-o s-au abătut de la linia occidentală, încercând compromisuri de agresorul. Spiritul acestora nu era foarte diferit de cel al propunerilor chineze și toate au fost aspru criticate de Kiev.
La asta se adaugă mecanismele alianței BRICS – Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud – care se conturează mai pregnant acum, ca alternativă la poziții occidentale, dar și la forța occidentală și care privește războiul din Ucraina conjunctural și nu ca pe o chestiune de moralitate și drept, în relațiile internaționale.
